„Sunt foarte multe cărți pe care le iubesc și foarte multe cărți pe care abia aștept să le iubesc”, spune Marius Pop, electronist, psiholog și legător de carte autodidact din Cluj-Napoca. De aproape șase ani, el își confecționează singur volumele pe care nu le găsește în librării, pornind de la coli împăturite în fascicule, cusute și prinse între coperte gândite special pentru fiecare text. A început dintr-o nevoie practică: voia să adune mai multe traduceri într-un singur volum. În timp, însă, a ajuns să îndrăgească legătoria de artă, pe care o aseamănă cu „o vânătoare de vise”.
În viața sa de zi cu zi, Marius administrează o mică firmă de IT, unde rezultatele muncii rămân uneori abstracte și se văd târziu. Legătoria îi oferă opusul: satisfacții imediate, concentrare și „o stare de ritm interior”. Nu urmărește perfecțiunea industrială; dimpotrivă, crede că greșelile ajung să definească stilul celui care lucrează și că „manualitatea” unei cărți trebuie să se vadă.
În portretul video pe care-l puteți urmări mai jos îl vedem măsurând, găurind, cosând, lipind și potrivind laolaltă toate elementele care alcătuiesc o carte. De ce face toate astea? Pentru plăcerea de a învăța, de dragul „modestiei lucrării” și dintr-o nevoie de a păstra, într-o lume tot mai tehnologizată și dominată de producția în masă, un echilibru cu lucrurile făcute „cu mâinile și cu ochii și cu emoții”.
Video de Daria Gizdavu
