Duminică, 30 noiembrie, a avut loc comemorarea a 87 de ani de la moartea fostului lider al Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, la intrare în pădurea de la Tâncăbești. Mai multe mașini de poliție, dube de jandarmi și alte câteva cu numere de la Ministerul de Interne fără inscripții au vegheat locul comemorării, la care anul acesta s-au strâns foarte puține persoane. Niciun preot nu și-a mai făcut simțită prezența, iar participanții n-au mai fredonat cântece legionare.
Deși evenimentul dedicat lui Corneliu Zelea Codreanu are loc de aproape trei decenii, în urma comemorării de anul trecut, opt persoane au fost trimise în judecată pentru că, au făcut salutul nazist, au purtat articole de îmbrăcăminte specific legionare ori au fluturat tricolorul „cu semnul fascist simbolizând superioritatea rasei albe”, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov.
Troița retezată
Cu două zile înainte de ceremonia de duminică, autoritățile au anunțat că troița de la Tâncăbești, ridicată în cinstea lui Zelea Codreanu, a fost tăiată cu drujba. În locul ei fusese ridicată o perie de WC. „Personal consider că această acțiune de distrugere nu face decât să escaladeze ura în societatea românească și să contribuie la accentuarea divizării și antagonizării acesteia,” a reacționat la scurtă vreme Florin Dobrescu, secretar al Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, una dintre cele mai importante organizații neolegionare din țară. Poliția s-a autosesizat și a demarat o anchetă.
În comentarii din rețelele sociale, susținători ai mișcării de extremă dreapta au dat vina pe comuniști, sataniști sau pe Institutul „Elie Wiesel” și au spus că acțiunea ar fi avut loc cu complicitatea autorităților. „Un simplu anarhist, sau altă specie similară, nu ar fi putut tăia nestingherit, cu drujba, troița în mai multe bucăți, lângă gardul unei unități militare, fără să fie acoperit de autorități”, scria un bărbat într-un grup de Telegram. Alții spuneau că activiștii antifasciști sigur nu sunt capabili de așa ceva, pentru că „n-au citit o carte în viața lor” și „nu știu să pornească o drujbă”.
Pe alte grupuri, discuția a escaladat rapid către instigare la violență. „Trebuie vânați și căutați acești nemernici”, scria un bărbat cu pseudonimul David. „Merită numai pumni în gât pigmeii”, îl completa „Federico”.
Înaintea comemorării, apropiați ai organizațiilor neolegionare au dezbătut online dacă să repare troița înainte de comemorare sau să strângă fonduri după. S-a arătat interesat să organizeze reparațiile Alexandru Balcu, membru Noua Dreaptă, proaspăt condamnat în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare, după ce a lipit mai multe stickere cu simboluri legionare pe o sinagogă din București.
În cele din urmă, pe locul fostei troițe a fost ridicată o cruce de lemn, simplă. Fundația „Buna Vestire” i-a mulțumit public lui Florin Dobrescu, de la „Fundația Ion Gavrilă Ogoranu”, pentru amplasarea acesteia. Unul dintre primele grupuri unde a fost postată noua cruce este revendicat de Mihai Vlad Agache, grefier la Tribunalul din Iași. Agache are un dosar penal deschis pentru abuz în serviciu. „Tăierea Troiţei Căpitanului şi înlocuirea crucii cu peria murdară de fecale este o agresiune simbolică de dimensiune istorică”, scrie Agache pe Telegram, unde acuză autoritățile și „administrația bisericească” de tăcere strategică pe acest subiect. Mesajul se încheie cu un îndemn la construirea mai multor troițe. „Nu o troiţă mai mare, nu doar un alt monument mai trainic, ci o mişcare a noastră pe calea ctitoriei de troiţe ca faptă mântuitoare în plan comunitar”.
„În momentul în care află în ce cred, mă înjură sau îl înjur eu pe el”
„Eu îl consider un martir al neamului [pe Codreanu]”, ne-a spus duminică, la Tâncăbești, un tânăr de 21 de ani, care stătea retras în apropierea crucii, alături de prietenul său de 17 ani. Amândoi au venit din București și poartă un fular negru care le acoperă fețele. Cei doi cred că societatea românească e din ce în ce mai dezbinată din cauza corectitudinii politice, dar și a democrației. „Eu, de exemplu, nu pot să am o conversație cu o persoană care nu e de acord cu ideile mele politice. În momentul în care află în ce cred, mă înjură sau îl înjur eu pe el”, explică liceanul. Prietenul său crede că corectitudinea politică, un produs exportat din State, a creat această dezbinare pentru că oamenii se taxează reciproc în conversații. Își doresc o societate axată mai puțin pe „factori financiari și economici” și mai mult pe un corporatism făcut în „slujba țării”: „Toată lumea să muncească pentru o viziune comună”.
Ei mai spun că politicienii extremiști care au ajuns în parlament folosesc termenul „naționalist” ca să atragă electorat, fără să creadă cu adevărat în valorile pe care le predică. „Nu pot să zic că m-am simțit reprezentat, pentru că ei au fost foarte lași cam toți”, spune tânărul de 17 ani. Îl menționează pe Călin Georgescu, fostul candidat extremist filorus, drept un exemplu de naționalist bun, însă e de părere că nici el nu și-a asumat până la capăt un discurs pro legionari. „Pur și simplu îi e frică să nu fie băgat la pârnaie, pentru că are un scop”.
Despre distrugerea troiței, cei doi tineri cred că a fost un gest menit să-i descurajeze, însă mă asigură că nu se dau bătuți. „Dacă ei au ajuns să se lupte cu morții și să distrugă o troiță a unui om care este mort de 87 de ani, înseamnă că sunt disperați”, spune tânărul.
Un alt tânăr de 17 ani și cu fular pe față ne-a povestit că vine de cinci ani la Tâncăbești. Apropierea de legionari a venit prin informații citite pe internet și de la străbunicul care a făcut parte din Mișcarea Legionară în perioada interbelică. Legionarii promovau legile firii lăsate de Dumnezeu, crede el. Adică legile moralei creștine”, spune, dar fără să amintească de violențele acestei grupări de la începutul secolului trecut. Când îl întreb ce crede el că nu merge în societate, îmi povestește despre libertatea de exprimare a legionarilor și problemele de mediu. „Eu, personal, sunt foarte deranjat de deșeurile din construcții care se aruncă pe câmpuri. Nu există un plan național care să contracareze acest fenomen și nu se creează o infrastructură. În schimb, poliția, în loc să-i caute pe făptașii care aruncă gunoaie, vin aici [la Tâncăbești]”.
Florin Dobrescu, de la Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, organizatorul de anul trecut căruia i s-a deschis dosar penal, a ajuns mai târziu la parastasul de duminică, alături de soție. Cei doi sunt de părere că tinerii vin spre ei pentru că îi incită ceea ce e interzis, dar și pentru că au nevoie de modele. „Sunt foarte mulți eroi în perioada comunistă. Cred că de aici vine și tineretul. Întotdeauna a fost apropiat, adică interesat de eroism, de a te opune unei ocupații”, spune Dobrescu. Dosarul său penal se află, momentan, în camera preliminară. Anul acestea, evenimentul a fost organizat de Șerban Suru, un neolegionar cunoscut pentru înființarea unei grupări numite Mișcarea Legionară, la scurt timp după Revoluție.
În jurul crucii s-au adunat și câțiva dintre participanții de anul trecut. Una dintre fiicele adolescente ale organizatorului de anul acesta spune că mascații au trezit-o din somn când au venit cu mandat la tatăl lor, dar că nu-și face griji pentru părinții ei în fața justiției. Un alt tânăr care spune că și-a propus să arate clipuri cu pisici reporterilor de față, povestește că a fost exclus din Crucea Roșie după ce a fost identificat în fotografiile de la comemorarea de anul trecut. „E foarte ironic, pentru că ei au niște principii de bază, cum ar fi inclusivitatea, universalitatea. E un fel de double standard”. La școală spune că n-a avut parte de multe discuții. Câțiva colegi l-au ironizat, alții au fost curioși să afle de ce a bătut drumul din nordul țării până-n Ilfov. Un lucru pe care l-ar schimba în societate e legea care interzice organizațiile cu caracter fascist și legionar.
Garda Naționalistă pentru tineret
Anul acesta își anunțase lansarea la comemorare gruparea Garda Naționalistă, al cărei scop declarat este să „aducă cât mai mulți tineri spre calea naționalismului”. Printre ideologii, aceasta menționează unionismul. Conform canalului oficial pe Telegram, grupul are în prezent aproximativ 200 de membri și șase filiale în toată țara, care își vor începe oficial activitatea după 30 noiembrie, deși pe internet circulă două informații diferite despre anul înființării: 2021 și 2024.
Președintele Gărzii e Marian Sandor, un tânăr de 21 de ani, care se pozează deseori pe internet lângă cruci și monumente istorice. În ziua distrugerii troiței, Sandor scria, cu litere mari, pe contul său de Instagram: „România Institutului Elie Wiesel, a lui Vexler, a lui Nicușor Dan, a lui Bolojan, a lui Arafat și a tuturor jegurilor antiromânești! Cum să tai crucea unor oameni uciși în cel mai abominabil mod? Cum să tai crucea lui Hristos? Acum înțelegeți că vor să distrugă creștinismul? Acum înțelegeți că mișcarea legionară a fost cea mai patriotică mișcare de care le este frică?” În postări mai vechi, citează din europarlamentara extremistă Diana Șoșoacă și din fostul fondator al Partidului România Mare, Vadim Tudor: „Când venim la putere, ungurii vor fi scoși în ilegalitate”.
Una dintre filialele Gărzii Naționaliste e deja activă de câteva luni. Filiala din Târgu Mureș spune că a inițiat „acțiuni de mediu pentru protejarea locuitorilor și a mediului înconjurător”, cu sesizări la Garda de Mediu și poliție.
Târgu Mureș e de câțiva ani loc pentru filiale naționaliste active. Partidul extremist Noua Dreaptă a fost reprezentat local de membri precum Marius Moldovan și Silviu Rațiu, care ulterior s-au implicat în conducerea Comunității Identitare, un grup înființat în 2019, dedicat tinerilor și centrat pe „ortodoxie și naționalism”.
Pe lângă lansarea oficială a activității, Garda Naționalistă anunțase că duminica aceasta va lansa primul număr al ziarului „Justițiarul”. Acesta cuprinde, printre altele, „calendarul cu activitățile naționaliste și religioase până în luna iunie, articole despre tineretul naționalist și rolul său în societate, investigații despre Institutul Evreilor și influența sa, pagini din Istoria României și a Căpitanului”.
Lansarea oficială a organizației și a ziarului n-a mai avut însă loc la Tâncăbești, iar participanții la comemorare spuneau că nu au auzit de comunitatea „Garda Naționalistă” sau de ziarul pe care urmau să-l lanseze.
În schimb, în după-amiaza zilei de 30 noiembrie, filiala Mureș a Gărzii a anunțat pe mai multe canale de Telegram că i-au făcut o slujbă de pomenire fostului lider legionar într-o biserică locală. În postare, au apărut câteva poze cu colivă, o icoană pictată cu chipul lui Codreanu și mâinile unui preot. Cu o zi înainte, Alexandru Balcu, care spusese că vrea să se ocupe de strângerea fondurilor pentru noua troiță, postase și pe un canal de Telegram poze cu o altă slujbă de pomenire a lui Codreanu, despre care spunea că a avut loc la mânăstirea Țigănești oficiată chiar de către preotul care a ținut anul trecut slujba la Tâncăbești.