Extremismul s-a normalizat, s-a mutat dinspre margine spre centrul sistemului politic, devenind atât de seducător încât este emulat și de lideri politici ai partidelor coaliției guvernamentale. Una dintre schimbările fundamentale care a contribuit la acest reviriment e transformarea sferei publice. Astăzi, prin digitalizare, social-media și inteligență artificială, avem o nouă sferă publică, preponderent digitală.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Sâmbătă, 30 noiembrie, s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România interbelică, cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice. Aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze cu slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist, interzis prin lege.
La nici o săptămână după protestul AUR la București, mă gândesc că se subînțelege de ce am simțit nevoia să încropesc această listă, chiar dacă este sumară și incompletă.
Citiți un interviu cu unul dintre cei mai apreciați istorici români, despre gesturile lui Putin și ale armatei sale.
Amenințările cu moartea și mesajele de ură primite de curând de către actrița Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, reaprind discuția publică despre antisemitism și alte forme de extremism în România.
Dacă vrem ca lumea să nu se transforme într-un univers orwellian, cred că trebuie gândite modalități de eliminare totală a stării de urgență din constituții și sisteme legale internaționale.
Criza noului coronavirus a venit în cel mai prost moment posibil. În ultimele zile, multe state au decretat stare de urgență, limitând drepturi fundamentale în numele luptei împotriva acestei pandemii.
Unul dintre cei mai relevanți jurnaliști din zilele noastre a adunat într-o carte întâlnirile lui cu lideri de mișcări extremiste, de la Ku Klux Klan, la conspiraționiști.
Maghiarii și românii se ceartă pe mormintele din Valea Uzului, un cimitir vechi de un secol, aflat la granița dintre județele Harghita și Bacău. De Ziua Eroilor, pe 6 iunie 2019, s-au întâlnit față-n față, iar cearta a degenerat.
O mișcare pro-viață, sprijinită de către SUA și finanțată cu bani locali, se dezvoltă în România.
Dăm startul unei serii de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație civică. Ce e iliberalismul, copii?
Utøya: 22 iulie se bazează pe șocul potențial de a reconstitui un atentat terorist în timp real, dar se pierde printr-o serie de deux ex machina-uri cinice inutile.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
