Reporter cu gândul mereu plecat pe teren. Cel mai tare o motivează nedreptatea. O mai găsiți și pe Casa Jurnalistului.
În cel de-al doilea episod al seriei „Urmașii”, privim spre cei aproape o sută de ani de legionarism din România: de la cuiburi, frății, revolvere și asasinate, până în zilele noastre, când propaganda de extremă dreapta se răspândește instantaneu în numeroase comunități online.
În primul episod al seriei „Urmașii”, mergem la parastase, lansări de carte și conferințe cu teme legionare organizate în ultimii ani și îi cunoaștem pe câțiva dintre cei care duc mai departe moștenirea grupării extremiste.
În episodul 3 al seriei „Urmașii”, vorbim cu cei care conduc Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, cele mai importante organizații create de urmași ai legionarilor.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Sâmbătă, 30 noiembrie, s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România interbelică, cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice. Aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze cu slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist, interzis prin lege.
În timpul comunismului, un spital de psihiatrie încerca un model de tratament ce punea în centru relația cu pacientul. Astăzi, într-un spital din apropiere, câțiva angajați se străduiesc să-i facă pe cei internați să se simtă ca acasă.
Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
Un cercetător de origine română s-a angajat într-o piață londoneză ca să înțeleagă problemele muncitorilor pe timp de noapte. Ce a aflat?
O artistă ucraineană are grijă pe timp de război de persoane cu dizabilități mintale, alături de soțul ei. Cum se descurcă?
O psihologă din Slobozia face educație emoțională cu agresorii, în încercarea de a reduce violența domestică. Cum se traduce munca ei în viața unei familii zdruncinate de scandaluri?
„Războiul din Ucraina”, „prima carte din lume pe acest subiect”, în cuvintele fostului patronului de presă și co-autorului Sorin Roșca Stănescu, a fost lansată zilele trecute la Clubul Diplomatic din București.
Povestea unui tânăr ucrainean de 26 de ani, despre război, prizonierat și Cernobîl.
Citiți un interviu cu unul dintre cei mai apreciați istorici români, despre gesturile lui Putin și ale armatei sale.
O artistă self made decupează personaje din trecut și le readuce la viață cu propriile lecții despre auto-cunoaștere, pierdere, regăsire.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Ce ne spun cifrele despre relația noastră cu munca, după doi ani de pandemie? Ne lămurește infograficul.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
În preajma sărbătorilor, când violența pătrunde mai mult ca oricând în casele noastre, am stat de vorbă cu Iolanda Beldianu, una dintre veteranele României în lupta cu violența domestică.
Proiectul „Muzeul Abandonului” crește o adevărată arhivă digitală cu povești despre traumele pe care le lasă abandonul, sub diferite forme. Iată mărturia pe larg a uneia dintre victimele lui.
Un podcast cu și despre adolescenții din România îi învață pe adulți ce-i cu generația Z.
Cum discută părinții cu cei mici despre corp și intimitate și cum își amintesc propria adolescență? Am stat de vorbă cu șase adulți despre educație sexuală.
Lucian* a primit prima condamnare cu executare din România pentru instigare la ură pe net, pentru câteva postări pe Facebook de când era licean. Cazul lui arată însă un eșec al instituțiilor în fața violenței online.
Cum suntem reprezentați, în funcție de genul nostru, în spațiul public de la oraș? Ne explică sociologa Cosima Rughiniș.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
