Media&digital / Video
Cum să nu fii un vlogger toxic?
Venera Dimulescu
Trei vloggeri tineri povestesc ce înseamnă pentru ei puterea pe care ți-o dă vizibilitatea online și responsabilitatea pe care o ai la portavocea virtuală.
Reporter. Îi plac conversațiile oneste și mersul pe jos. Cel mai tare o motivează nedreptatea.
Mai multe despre Venera aici. O mai găsiți și pe Casa Jurnalistului.
Trei vloggeri tineri povestesc ce înseamnă pentru ei puterea pe care ți-o dă vizibilitatea online și responsabilitatea pe care o ai la portavocea virtuală.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
O propunere de modificare a legii educației interzice studiul teoriilor contemporane despre gen, urmând calea iliberalismului întâlnit deja în țări precum Ungaria.
În timp ce politicienii se contrazic pe modificări legislative, iar poliția întârzie să acționeze, rețelele de revenge porn despre care am scris acum două luni au crescut.
Un proiect video ne arată, cu ajutorul unei drone, oamenii închiși în propriile locuințe în vremea pandemiei.
_thumb.jpg)
Am stat de vorbă cu două jurnaliste din Republica Moldova ca să aflu ce le-a motivat să înceapă un podcast despre problemele noastre mai puțin vizibile în societate.
Regizori și producători de film povestesc cum i-a afectat izolarea și explică de ce vor Stare de Urgență Culturală.
_thumb.jpg)
Pe 11 martie 2020, școlile s-au închis, iar educația a rămas în mâinile celor care au acces la internet. Am vorbit cu opt elevi și profesori despre cum s-au adaptat în perioad asta la școala online și ce relație au cu tehnologia.
Am urmărit câteva săptămâni o serie de conturi de Instagram și un chat privat care găzduiesc revenge porn și pornografie infantilă. Pe timp de pandemie, rețelele sociale răspund cu întârziere adolescentelor care cad victime.
Am stat de vorbă cu Ana Rădulescu, umărul de încredere al serviciilor sociale din România, ca să aflu cum fac față meseriei asistenții sociali, pe timp de pandemie.
Criza globală i-a împins pe curieri în rândul celor mai expuse meserii din lume. Cum fac față curierii români care lucrează într-una dintre țările cele mai afectate de pandemie?
_thumb.jpg)
În vremea pandemiei, Ministerul Muncii ne recomandă să lucrăm de acasă. Am stat de vorbă cu câțiva dintre cei puțini care-și permit să-și mute biroul în spațiul privat.
Înainte ca școlile să se închidă din cauza pandemiei, am colindat o școală publică și una privată ca să aflăm cum se gândesc adolescenții la viitorul lor.
_thumb.jpg)
Din ce în ce mai mulți oameni se retrag, în timpul liber, în propriile sufragerii. Ca să aflu de ce, am pornit într-o călătorie personală și am vorbit cu o mână de oameni.
Am colindat două licee din București și i-am întrebat pe elevi care sunt cele mai înfricoșătoare gânduri pe care le poartă cu ei în fiecare zi.
Am citit cel mai recent și amplu studiu despre tinerii din sud-estul Europei ca să aflu ce nevoi au puștii din România.
Am stat de vorbă cu jurnalista Marina Constantinoiu, care de 15 ani culege poveștile celor care treceau granițele României în comunism.
Dintr-un cartier de birouri, am trecut pe la muzee și am ajuns într-o casă de patrimoniu, ca să vedem cum se sărbătorește la București în 2020 Cultura Națională.
În seara de 21 decembrie 1989, La Cugir, instituțiile ardeau din temelii. Cum a înfrânt cel mai mic oraș martir o dictatură într-o singură zi?
I-am pus jurnalistului Radu Ciorniciuc câteva întrebări despre documentarul pe care l-a regizat și care va avea prima proiecție la festivalul internațional de film Sundance.
Am fost la Târgu Ocna și am vorbit cu o mână de adulți și copii care dau viață culturii în oraș.
_thumb.jpg)
Cum reușesc artiștii independenți din Cluj să-și păstreze motivația și energia într-o societate care are prea puțin să le ofere ? Am vorbit cu câțiva dintre ei.
Anul trecut, am aniversat o sută de ani de la Marea Unire. Cum s-au schimbat obiceiurile noastre de consum cultural? Am luat pulsul țării într-un infografic.
Toamna asta, a avut loc la București prima petrecere la care oamenii cu deficiențe de auz au simțit muzica cu ajutorul interpreților în limbaj mimico-gestual.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Împreună cu prietenii de la Cărtureși, am pus pe Lista de citit 6 cărți pe care nu le-am lăsat din mână, în timp ce ne-au dus în jurul lumii.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.