Reporter cu gândul mereu plecat pe teren. Cel mai tare o motivează nedreptatea. O mai găsiți și pe Casa Jurnalistului.
Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
Un cercetător de origine română s-a angajat într-o piață londoneză ca să înțeleagă problemele muncitorilor pe timp de noapte. Ce a aflat?
O artistă ucraineană are grijă pe timp de război de persoane cu dizabilități mintale, alături de soțul ei. Cum se descurcă?
O psihologă din Slobozia face educație emoțională cu agresorii, în încercarea de a reduce violența domestică. Cum se traduce munca ei în viața unei familii zdruncinate de scandaluri?
„Războiul din Ucraina”, „prima carte din lume pe acest subiect”, în cuvintele fostului patronului de presă și co-autorului Sorin Roșca Stănescu, a fost lansată zilele trecute la Clubul Diplomatic din București.
Povestea unui tânăr ucrainean de 26 de ani, despre război, prizonierat și Cernobîl.
Citiți un interviu cu unul dintre cei mai apreciați istorici români, despre gesturile lui Putin și ale armatei sale.
O artistă self made decupează personaje din trecut și le readuce la viață cu propriile lecții despre auto-cunoaștere, pierdere, regăsire.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Ce ne spun cifrele despre relația noastră cu munca, după doi ani de pandemie? Ne lămurește infograficul.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
În preajma sărbătorilor, când violența pătrunde mai mult ca oricând în casele noastre, am stat de vorbă cu Iolanda Beldianu, una dintre veteranele României în lupta cu violența domestică.
Proiectul „Muzeul Abandonului” crește o adevărată arhivă digitală cu povești despre traumele pe care le lasă abandonul, sub diferite forme. Iată mărturia pe larg a uneia dintre victimele lui.
Un podcast cu și despre adolescenții din România îi învață pe adulți ce-i cu generația Z.
Cum discută părinții cu cei mici despre corp și intimitate și cum își amintesc propria adolescență? Am stat de vorbă cu șase adulți despre educație sexuală.
Lucian* a primit prima condamnare cu executare din România pentru instigare la ură pe net, pentru câteva postări pe Facebook de când era licean. Cazul lui arată însă un eșec al instituțiilor în fața violenței online.
Cum suntem reprezentați, în funcție de genul nostru, în spațiul public de la oraș? Ne explică sociologa Cosima Rughiniș.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
Un programator își abandonează biroul și străbate țara ca să afle cum ne purtăm cu ființele din jurul nostru. A ieșit primul documentar românesc care arată suferința pe care le-o provocăm animalelor.
O asociație pentru drepturile femeilor și o mână de artiști folosesc cadourile primite de victime de la agresorii lor pentru a atrage atenția asupra fenomenului violenței domestice.
_2_thumb.jpg)
Scandalul recent despre adăpostul de la Odăi a redeschis problema câinilor străzii din România. Ce se întâmplă cu aceste animale și ce soluții sunt? Am stat de vorbă cu trei specialiste.
_thumb.jpg)
Anul ăsta, sărbătorim Ziua internațională a femeii prin muncă. Am stat de vorbă cu cinci femei care lucrează în domenii dominate de bărbați și care-au trecut prin experiențe de discriminare.
Cifrele spun că bărbații tind să locuiască mai mult timp cu părinții la maturitate decât femeile. Am stat de vorbă cu trei bărbați ca să înțeleg diferența asta.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
