Începe Târgul de carte Bookfest 2026, ajuns la a XIX-a ediție (3–7 iunie, Romexpo, pavilionul B2, intrare liberă). Invitata de onoare din acest an este Bulgaria. Lista evenimentelor o găsiți aici. Ca de obicei, a fost postată pe site-ul oficial cu puțin înainte de începerea Târgului, ceea ce reconfirmă profesionismul organizatorilor. Dar acum doi ani a apărut după deschiderea oficială, deci se fac progrese, se fac progrese.
Ca de obicei, majoritatea evenimentelor par gândite în primul rând pentru familiile autorilor și pentru personalul editurilor deplasat la fața locului. Răsar din buchetul programului edituri de care aud pentru prima dată. De pildă Editura Prospexi Dorohoi (cu o ofertă a cărei complexitate este definită de titluri ca Apărarea Plevnei și The Ontological Turn) sau Editura Flori Poznașe (cu o ofertă din care programul evenimentelor menționează doar Grădina de visuri împlinite). Salut și Editura Fast Editing, care promite și ea să împlinească visuri. Repede.
Altfel, nonficțiunea continuă să domine pe axele cunoscute: istorie romană, psihologie pop, traumatologie și reumatologie, rețete călugărești, Învață chineza în 60 de secunde, comunism, ocultism, istoria militară a poporului român, Gabriel Liiceanu. Continuăm să traducem Platon, Leibniz și Wittgenstein, dar mai deloc teorie recentă. Ficțiunea tradusă stă în ce scot Anansi și Polirom. Poezie apare în general la edituri mici sau invizibile în librării. Ficțiunea ro n-o să ia nici anul ăsta Nobelul. Principalul eveniment al Târgului este o reeditare.
Ficțiune tradusă
Dacă Bogdan-Alexandru Stănescu n-ar fi început acum câțiva ani să îl publice sistematic pe Gheorghi Gospodinov la Anansi, i-am fi așteptat pe vecinii noștri bulgari mai mult cu amintiri despre televiziunea bulgară din anii ʼ80. Apărut tot la Anansi, romanul postmodern Vulcan de Elena Alexieva (trad. Mariana Mangiulea Jatop) promite că prietenia româno-bulgară o să continue serialul. Salut și prima traducere din autorul sârbo-evreu David Albahari, Götz și Meyer (trad. Octavia Nedelcu). Mă bucur și pentru Pierre Michon, Scriu Iliada (trad. Liviu Ornea), Benjamín Labatut, Maniac (trad. Andra Matzal), Chimamanda Ngozi Adichie, Numărătoare de visuri (trad. Iulia Gorzo). Toate la Anansi/Trei. Din Michon mai fusese tradus câte ceva, dar la edituri puțin vizibile. E un mare stilist care-și pune la încercare traducătorii – unuia dintre ei, care de altfel nu era la primul său Michon, i-a spus direct că nu e suficient de bun pentru o carte anume. Dar Liviu Ornea face o treabă admirabilă.
Am început să citesc Ceea ce putem ști de Ian McEwan (trad. Dan Croitoru, Polirom) și pare una dintre cele mai bune cărți ale lui: biografia unui poet englez contemporan scrisă peste 100 de ani, când schimbările climatice și războaiele nucleare tactice vor fi ras jumătate din populația Pământului și vor fi acoperit sub ape Londra, Parisul și New Yorkul. McEwan e probabil cel mai mare romancier britanic în activitate și unul dintre ultimii care știu să facă realism cuprinzător pe stil vechi: poveste, personaje, inteligență enciclopedică, stil tăios. La capitolul „mari romancieri din UK” amintesc, deși a apărut la începutul anului, și Plecare, plecări de Julian Barnes (trad. Radu Paraschivescu, Nemira). Un roman hibrid (eseu și ficțiune) în stilul melancolic și pătrunzător al autorului, este ultima carte a lui Barnes – ultima pe care a anunțat că o mai scrie.
Humanitas Fiction traduce parcă în ultima vreme doar romane cu câini, pisici și pictori, printre care mai strecoară și câte un Nobel – Han Kang, Lecția de greacă (trad. Diana Yüksel) – sau vreo literary fiction care a prins o listă de premii internaționale – Anne Enright, Actrița (trad. Iulia Gorzo).
Am mai pus pe listă, pentru diversitate regională, și un roman polonez – Antoni Libera, Madame (trad. Constantin Geambașu, Curtea veche).
Ca o curiozitate pentru români, semnalez Emil de Mariam Kühsel-Hussaini (trad. Andreea Odoviciuc, Lebăda Neagră), despre perioada berlineză a tânărului Cioran.
Un romance cu amibiții literare superioare mediei: Lily King, Regele de inimă roșie (trad. Laura Karsch, Trei).
Imprintul Paladin de la Art a reeditat Ucigașul din mine de Jim Thompson (trad. Ona Frantz, Art), clasic al noir-ului cu sociopați.
Tot Art inițiază o nouă serie Hergé cu Tintin în țara sovietelor și Tintin în Congo, amândouă traduse de Irinel Antoniu. Sigur, s-a mai tradus Tintin în trecut, iar astea două nu sunt cele mai bune, dar ar fi minunat să avem toată seria în română.
Ficțiune.ro
Încep cu Nas de bulgar de Doina Ruști doar pentru a observa cât de genial este titlul în contextul acestui Bookfest.
Altfel, Gabriela Adameșteanu revine cu un volum de proză scurtă și lungă, Vremuri fără răbdare. Proze noi și vechi (postfață de Oana Soare, Polirom).
De la ultimul roman al lui Filip Florian au trecut 14 ani, așa că Media aritmetică (Polirom) este probabil un comeback așteptat, deși citind sinopsisul sunt sceptic că o să-și recâștige relevanța obținută cu Degete mici. Tot la Polirom apar Pe unde înoată urechinii de Lucian Dan Teodorovici și Hemiptera de Andreea Răsuceanu.
Anul ăsta nu apare un nou volum din antologia Kiwi a lui Marius Chivu, în schimb regăsim antologia Retroversiuni cu proză scurtă scrisă de femei, coordonată de Cristina Ispas și Victor Cobuz (Paralela 45); tema din 2026 este Mitologii. Plus CICADA # 2, proză scurtă editată de Adrian Schiop la Dezarticulat Books, unde apare și Enigma de Liviu Diamandi, care e o antologie de autori („pseudonimul unei cooperative artistice”, cum precizează editura).
Trei debuturi: Dan Panaet, Oameni suntem (Trei), Liuba Rusnac, Costul vieților noastre (Cartier), Alexandra Meckl, Animalul Omega (frACTalia).
Nemira publică Seria Haiganu de Marian Coman, compusă din Fluviul Șoaptelor, Furia Oarbă și Tristețea Zeilor: fantasy cu motive românești. Și 2484 Quirinal Ave. de Sebastian A. Corn/Florin Chirculescu, o variantă rescrisă a ediției apărute acum 30 de ani tot la Nemira. Amintesc tot aici, pentru că are un blurb de la Chirculescu, Harțe, junghiuri și sminteli. Despre vecin ca ființă reactivă de Dănuț Ivănescu (Tracus Arte). Ivănescu era în anii ’90 unul dintre cei mai talentați autori de SF prin ce publica în „Jurnalul SF” sau în volumul colectiv Motocentauri pe Acoperișul Lumii, dar și-a amânat debutul într-un volum de autor până în 2021, când a scos în sfârșit ucronia Palimpsestul de la Colina cu Apendice.
Câteva reeditări: Îngereasa cu pălărie verde de Adina Kenereș (Eikon) și Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu de Iulian Bocai (Trei).
Dezarticulat Books reeditează într-o ediție omnibus două prăjeli interbelice, Wampirul din Dusseldorf de Marius V. și Vampirul din castelul Zapolsky de Rudyard Mullton, cu un studiu introductiv de Anca Simina Martin. Tot la Dezarticulat apăruse și Vampirul lui G.M. Amza și Al. Bilciurescu, băgat ulterior de Radu Jude în Dracula.
Și pentru că a venit vorba de Dracula, Igor Bergler oferă un sequel la primul lui thriller, Biblia pierdută, prin Gutenberg 42B (Litera).
Poezie
Ce ziceam că a făcut Bogdan-Alexandru Stănescu pentru proza bulgară a făcut Claudiu Komartin pentru poezie. Până ca sângele să fie spălat de Iordan Eftimov (trad. Livia Nistor, Casa de Editură Max Blecher, 2026) este cea mai recentă apariție dintr-o serie începută cu Nadejda Radulova, Ivan Hristov și Gheorghi Gavrilov.
Editura Tact a inițiat o nouă colecție de poezie tradusă, coordonată de George State. Cele mai noi titluri sunt Durs Grünbein, Un dispozitiv pentru captat viitorul. Poezii alese: 1988-2022 (trad. Manuela Klenke și George State), Tomas Tranströmer, Ziduri de luminã Poezii alese: 1954-2004 (trad. Dan Shafran) și Johannes Bobrowski, Semnele vremii (trad. Grigore Marcu, cuvânt-înainte de Andrei Corbea).
Tranströmer a primit Nobelul în 2011, la fel ca Louise Glück în 2020: cărămida Poeme: 1962-2020, conținând toată opera poetică a lui Glück, a fost tradusă de Anastasia Gavrilovici și Bogdan-Alexandru Stănescu la Anansi/Trei.
Casa de Editură Max Blecher mai publică INNER SANCTUM de Livia Ștefan, bozgor bebop de Robert Gabriel Elekes și Distribuția luminii artificiale de Laura Francisca Pavel.
Nemira scoate în colecția Vorpal un nou volum de Alexandru Vakulovski, zonă de frontieră.
La Art apar în colecția pocket ceva ceva de Sorin Gherguț, Surprize surprize de Ioana Cătălina Obreja, Inima e o suprafață care se curăță singură de Bogdan Tiutiu și Turbo / Kino de Mădălina Căuneac.
Iar de la Fantomas, editură care poate fi identificată doar căutându-l pe Vasile Leac, pot fi citite volume de noi de Jean-Lorin Sterian (shutAPP), Bogdan Perdivară (Ultimul nanobot) și Dan Sociu (Sex deranj). Plus, în noua colecția spuchi, o piesă de teatru în versuri hiphop de Alex Tocilescu, Rostopasca. Sigur, n-ar fi trebuit s-o bag la poezie, dar unde?
Nonficțiune
Evenimentul Bookfestului este reeditarea într-un singur volum, Rebarbor (Datagroup), a celor trei cărți publicate de Alexandru Monciu-Sudinski: Rebarbor, Caractere și Biografii comune. Până acum, cărțile erau de negăsit în anticariate, iar când totuși apăreau, apăreau la prețuri astronomice. Puteți afla mai multe despre biografia fascinantă a lui Monciu-Sudinski pe pagina editurii sau venind la lansare (vineri, ora 18.00, Scena Agora), unde va fi prezent Ion Manolescu, un vechi fan al scriitorului. De asemenea, ca lectură complementară, puteți căuta pe Libris volumul lui Bogdan Rusu Filosoful Mititelu Cezar (Alexandria Publishing House).
De la filozofie underground la filozofie mainstream: Gabriel Liiceanu reeditează la Humanitas, într-o casetă bling bling, Trilogia Păltinișului, adică Jurnalul de la Păltiniș, Epistolar și „Am inventat Păltinișul!”. Grigore Vida, care îngrijește ediția, recuperează câteva pagini inedite din Jurnalul de la Păltiniș.
Noica visa să fie antrenor de intelectuali, deși echipele lui jucau doar pe dreapta. Prin comparație, nea Imi și nea Puiu au avut jucători valabili și pe stânga. SuperSteaua de Andrei Vochin se reeditează la Editura Cuantic la 40 de ani de când Steaua a câștigat primul și ultimul Șampions Lig obținut de o echipă din România (mă rog, pe vremea aia se numea altfel).
Mircea Cărtărescu o să fie prezent la Bookfest atât ca partener de dialog al lui Gospodinov, cât și ca autor al unui volum de aforisme, Texistența. Gânduri despre scris. În cele câteva pagini puse ca preview pe site-ul editurii Cărtărescu se compară cu un cal de curse, cu o mașină de cusut, cu o termitieră, cu rechinii și cu „motocicliștii de la zidul morții”. Ca să dau și eu o problemă în stilul CTP, 1. ce marcă era motocicleta?, 2. în ce filme românești apar rechini?, 3. calculați viteza calului.
Cum ziceam la început, nonficțiunea domină și la acest Bookfest. Asta ridică unele dificultăți de sistematizare. Așa că o să încerc să grupez cărțile în perechi antagonice sau complementare.
Găsim așadar volume despre doliul fiilor care și-au pierdut tatăl – Gheorghi Gospodinov, Grădinarul și moartea (trad. Mariana Mangiulea Jatop, Trei) – și volume despre doliul fiicelor care și-au pierdut mama – Arundhati Roy, Refugiul meu, furtuna mea (trad. Alexandra Coliban, Humanitas Fiction).
Găsim volume despre Roma împăraților (Mary Beard, Împăratul Romei. La conducerea lumii romane antice, trad. Smaranda Câmpeanu, Trei) și volume despre Roma oamenilor simpli „din fața televizoarelor” (Robert Knapp, Romanii neștiuți. Soldați, gladiatori, prostituate, pirați, tâlhari, sclavi și oameni de rând, trad. Anca‑Maria Dumitru, Cristian I. Dumitru, Humanitas).
Găsim volume despre pericolul Woke (Yascha Mounk, Capcana identității. Scindarea societății occidentale și noua dinamică a puterii, trad. Mirela Mircea, Humanitas) și găsim volume despre pericolul anti-Woke (Margot Mahoudeau, Panica woke. Anatomia unei ofensive reacționare, trad. Alina Șerban, Tact).
În rest, desigur, mai găsim o grămadă de cărți despre comunism: Ceaușescu și poporul! Scrisori către „iubitul conducător” (1965-1989) de Mioara Anton (Cetatea de Scaun), Jurnalul lui Gheorghi Dimitrov. 1933–1949 (trad. Ivo Banac, pref. Cosmin Popa, Corint), Igor Cașu, Dușmanul de clasă. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956 (Cartier) sau Cenzurat. Viața românilor înainte de 1989 în note informative, rapoarte ale Securității, planuri de supraveghere a populației și, între acestea, supraviețuirea de Daniela Rațiu (Cartier). Legat de ultimul titlu, este atât de lung încât la sfârșitul lui am găsit argumente în favoarea cenzurii.
Mai găsim un volum despre un personaj glam al comunismului – Ecaterina Oproiu. Idolul și superproducția de Miruna Runcan și Ana Smaranda Teodorescu (Editura Muzeul Literaturii Române).
Găsim cărți despre gen: Judith Butler, Cui i-e frică de gen? (trad. Ilinca Pop și Cătălina Stanislav, Vellant).
Găsim tot la Vellant un volum de Yanis Varoufakis, Tehnofeudalism (trad. Florin Tudose), care a făcut deja carieră și în mediile de stânga de la noi.
Găsim marxism: Sebastiano Timpanaro, Despre materialism (trad. Alex Cistelecan) și (Re)citindu-l pe Marx, editat de Mihnea Bâlici, Dragoș Bucur, Emanuel Lupașcu și Mihai Țapu; amândouă la Tact.
Găsim, evident, chestii autobiografice: Vegeta Trip. Amintirile unui tânăr iugoslav din „Epoca de Aur” de Aco Stanković (Datagroup) și Fuckgirl de Iulia Badilas (fantomas).
Găsim cărți despre suveranism: Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicieni extremiști? de Alina Pop, Filip Alexandrescu, Ionut Anghel (Humanitas).
Găsim volume despre Kojève și Fukuyama: Gelu Sabău (coord.), Statul național și ideea sfârșitului istoriei (Editura Universităţii de Vest din Timișoara).
Găsim cărți de Chomsky: De ce doar noi? Limbaj și evoluție de Robert C. Berwick și Noam Chomsky (trad. Adina Chirilă și Alexandru Gafton, Editura Universității din București).
Găsim introduceri în filozofie pentru liceeni: Doru Căstăian, Darurile filosofiei. Ghid pentru o minte limpede (Art).
Găsim cărți despre psihanaliza artei: Sinziana Ravini, Psihonauții (Trei).
Găsim mai multe cărți de critică/istorie literară decât în alți ani: Colectivul de Cercetare Warwick, Dezvoltare combinată și inegală. Către o nouă teorie a literaturii-lume (trad. Carmen Borbély, Alex Ciorogar, Rareș Moldovan, Paul-Mihai Paraschiv, Petronia Petrar, Amelia Precup, Tact); Germaine Greer, Soția lui Shakespeare (trad. Ioana Roxana Constantin, Tracus Arte); Cătălin Ghiță, De la divin la divan. Literatura europeană prin optica personajelor secundare (Tracus Arte); Mircea Mihăieș, Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf. O psihodramă (Polirom); Mirela Nagâț, Radu Stanca. Opera trăită (Editura Universității din București); Adina Dinițoiu, Nu suntem oamenii aceleiași epoci. Scene din proza postcomunistă (Eikon); Radu Pavel Gheo, Viaţa de după carte (Polirom); Ioana-Alexandra Lionte-Ivan, Mihai Eminescu și Republica Mondială a Literelor (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași); Vasile Baghiu, Himerismul poetic (Eikon); Mircea A. Diaconu, Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică de (Cartier).
Și câte nu mai găsim? Dar din fericire mă grăbesc să închei aici, confruntat cu o abundență la care n-aș fi îndrăznit să visez la sfârșitul anilor ’80, când după ce se terminau cele cinci minute de desene animate de la televiziunea română începeam să prind când sârbii, când bulgarii. Довиждане и благодарим ви, че гледахте тази програма!
