- Dorin Șoimaru (62 de ani) este crescător de mamifere mari și proprietarul unei grădini zoologice de lângă Suceava, care oferă spre vânzare animale vii periculoase prin mijloace ilegale, dar care acoperă acest lucru oferind și vânzări „la liber” sau donații.
- El este însă doar o mică parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase.
- Contactat de reporteri înaintea publicării acestui articol, Șoimaru a declarat că „toate ofertele ca valoare de schimb de animale și păsări s-au făcut cu entități autorizate sau cu reprezentanți ai lor din țară sau din străinităte.”
- Începând cu 5 septembrie, Garda Națională de Mediu i-a închis temporar grădina zoologică, dar cu toate acestea le-a oferit reporterilor mai multe animale spre vânzare: printre ele, servali (pisici-tigru), pui de tigru, doi lei, un tigru alb și un ligru – hibrid între leu și tigru –, cu prețuri între 2.500 și 50.000 de euro.
- Într-o a doua grădină zoologică din spatele unui supermarket, oficial închisă, Șoimaru ține doi lei, trei servali și un tigru, toate disponibile pentru vânzare.
- Proprietarul grădinii zoologice a forțat, de asemenea, un pui ligru vizibil epuizat și un pui de tigru alb vizibil bolnav, să facă poze și selfie-uri cu vizitatorii.
- Un alt vânzător de animale sălbatice din județul Ilfov oferă ratoni pentru 400 de euro și câini-enot pentru 250 de euro, specii ilegale de crescut, ținut și vândut, conform unei directive UE, deoarece ambele sunt specii invazive.
- Echipa de reporteri a găsit, de asemenea, un câine-enot ținut ca animal de companie într-o casă din județul Ilfov și patru feline mari care trăiesc în spatele unei parcări de camioane din Cluj, lângă locuințe ale unor muncitori străini.
- Acesta este rezultatul unei investigații sub acoperire desfășurate timp de șase luni despre traficul de animale în România, Albania, Kosovo și Muntenegru, susținută de Investigative Journalism for Europe.
- „Animal Hustlers” arată că rețele de vânzători din Europa operează la scară transnațională și că UE nu are legi armonizate privind comerțul cu animale mari. În România, legislația privind comerțul cu astfel de animale este vagă și are numeroase lacune, astfel încât creșterea, vânzarea și deținerea ilicită de animale sălbatice și periculoase sunt înfloritoare.
Într-o grădină zoologică privată de la marginea localității Zaharești, județul Suceava, se află un rând de țarcuri pentru feline mari, unde animalele periculoase trăiesc înghesuite, în spații murdare, unde n-au nimic de făcut decât să-și aștepte hrana.
Pe un poster din fața unei cuști de leu e colaj cu lei din grădina zoologică și președintele SUA, cu părul lui portocaliu fluturând în vânt ca o coamă de leu. Titlul spune „Lion-Trump”. Câțiva metri mai încolo se află un alt colaj care îl arată pe președintele Rusiei în camuflaj, mângâind un tigru întins, posibil mort din cauza unei răni prin împușcare. Titlul: „Tiger-Putin”.
Proprietarul grădinii zoologice, Dorin Șoimaru, spune că există o poveste în spatele acestor postere. Are 62 de ani și e fost patron al unei firme de construcții.
Înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, Șoimaru susține că a călătorit 500 km până la ambasada SUA din București, un mini-Pentagon bine păzit de la marginea capitalei. Spune că a cerut să vorbească cu cineva despre o propunere. În mână avea fotografii cu doi lei. În cele din urmă, un purtător de cuvânt al ambasadei ar fi ieșit să vorbească cu el. Șoimaru spune că i-a arătat oficialului pozele.
„Donez acești doi lei tuturor românilor care sunt pe teritoriul Statelor Unite. Era tot în mandatul lui Donald Trump”, spune crescătorul de animale, „și aveau două zgărzi la gât și chiar așa le-am pus numele Donald și Trump, fiindcă erau doi într-unul.”
Potrivit lui Șoimaru, ambasada a refuzat oferta.
Câteva ore mai târziu, Șoimaru susține că a mers la ambasada Rusiei de pe Bulevardul Kiseleff, o altă fortăreață înconjurată de sârmă ghimpată și camere de supraveghere. De data aceasta spune că s-a dus cu o fotografie a unei tigroaice numite Putin, după ce văzuse că Putin a creat un ONG pentru salvarea tigrilor siberieni. A vorbit cu un consilier, căruia i-ar fi spus: „Am o tigroaică s-o dau gratis pentru Rusia.” Consilierul s-a uitat la fotografie și a spus: „Vă vom contacta.”
Șoimaru spune această poveste fără ironie, sugerând că a crezut că administrațiile americană și rusă ar lua în considerare primirea felinelor sale mari, în semn de bunăvoință între națiuni. Am încercat să verificăm povestea, iar când am contactat Ambasada Rusiei, răspunsul a fost: „Personalul actual al Ambasadei nu poate confirma sau infirma că o astfel de interacțiune a avut loc.” Ambasada SUA nu a răspuns încă.
În comunitatea rurală aflată la 30 km de Suceava, unde locuiește de decenii, Șoimaru este un om cunoscut. În satul Ilișești, un supermarket și o spălătorie auto poartă numele familiei sale. Apare des în presa locală, afișând animale exotice pe care le-a crescut, inclusiv lemuri, macaci și feline mari, sau certându-se cu autoritățile privind dreptul de a deține și expune mamifere periculoase. Portrete cu el purtând pălărie de cowboy și un maiou cu imprimeu de leopard, ținând un șarpe sau un pui de tigru, decorează exteriorul și interiorul grădinii sale zoologice, alături de familia și prietenii săi. Când l-a deranjat un primar implicat într-o decizie recentă despre grădina sa zoologică, spune că a dus un pui de tigru nou-născut în primărie și i l-a pus pe birou.
Moștenirea sa este o grădină zoologică ce s-a dezvoltat prea mult și prea repede, cu prea multe animale care trăiesc în condiții extrem de proaste. Își procură animalele din toată Europa, folosind metode opace.
Dar cea mai mare problemă este că vinde animale sălbatice, uneori pe piața neagră. E parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase.
Un zoo hibrid
18 mai, Zaharești, Suceava
În 2004, Dorin Șoimaru, pe atunci proprietar al unei afaceri în construcții, a citit un articol în presa locală despre doi lei care mureau de foame în niște sere vechi din România, și a decis să-i adopte. Câteva luni mai târziu, a adus felinele la casa lui din satul Ilișești, județul Suceava. A început să „colecționeze” mai multe animale, iar în 2011 și-a abandonat afacerea din construcții și a folosit banii pentru a-și finanța pasiunea.
În 2024, a deschis o mare „grădină zoologică privată” la marginea satului Zaharești, vizavi de un câmp viran. Aici crește macaci berberi, capre pitice și lemuri, păsări de pradă din Rusia și Moldova, lei și tigri. În total, 570 de animale.
Într-o duminică după-amiază călduroasă, noi doi, eu și „Orlando” – doi jurnaliști de investigații –, vizităm grădina zoologică „Arca lui Noe”, după ce am plătit 15 lei de persoană la intrare. Sunt doar vreo zece vizitatori, dintre care patru copii.
Descoperim condiții extrem de insalubre. Fructe mucegăite acoperă podeaua cuștilor în care trăiesc păsări, iepuri și maimuțe. În cușca tigrilor se află carcasa unei găini nejumilite, cu membrele întinse și carnea râncezită. Un tigru bea apă mâloasă de ploaie. Babuinii au propria casă, numită „templul babuinilor”. Afară aleargă prin noroi și ling un ambalaj de biscuiți.
„Facem schimburi cu alte grădini,” îi va povesti mai târziu Șoimaru unui membru al echipei noastre. „Achiziționez de afară. Multe păsări sunt din Ungaria, din Slovacia, din Yugoslavia, din Olanda, pretutindeni unde sunt târguri și expoziții. Acum ne cunoaștem între noi o sumedenie de crescători, care sunt particulari. Ei sunt departe deja, și la noi în țară a început, a luat un aflux foarte [mare].”
Grădina zoologică are și doi râși, pe care i-a adus din Slovacia în 2023. Se găsesc aici și specii invazive, cum sunt câinii-enot și veverițele.
Eu și Orlando ne dăm drept oameni de afaceri care lucrează în Dubai și vorbim fără să manifestăm vreun interes real de cumpărare, dar ne arătăm deschiși.
Șoimaru însuși este deschis la discuții. Deschide cu bricheta o sticlă de bere. Pe masa din fața lui se află un acvariu cu peștișori aurii, cu apă tulbure, și sticle goale de bere Frățică. Pe fundal se aud cântece pentru copii.
Șoimaru vorbește repede, rareori răspunde clar la întrebări și oferă adesea puncte de vedere contradictorii. Va vorbi despre cum le-a înmânat bani funcționarilor locali ca formă de recunoștință (dar „nu am mituit”) și despre cum „dă” animale, chiar dacă oferă animale contra cost.
În urmă cu două săptămâni, una dintre tigroaicele sale a născut doi pui. Tatăl e un leu. Cei doi pui rezultați sunt ligri, iar nașterea lor aici a atras critici internaționale, deoarece astfel de „hibrizi” nu apar în natură. Leii și tigrii ocupă continente diferite, iar încrucișarea lor creează riscuri pentru sănătatea noului animal.
„Eu sunt acuzat de protejarea acestor două rase, da?” va spune Șoimaru mai târziu. „În ce constă diferența dacă sunt amândouă feline, da, unul de pe un continent, altul de pe alt continent, da… Adică ce s-a întâmplat… un negru a luat o femeie albă, da?”
„Păstrarea ligrului nu este legală”, spune Sybille Klenzendorf, specialistă în cadrul Programului de Conservare a Speciilor al organizației de mediu WWF. O parte a problemei este că acesta este încrucișarea unei tigroaice, o specie pe cale de dispariție, și a unui leu, ambele specii având restricții stricte privind comerțul și reproducerea lor.
Potrivit normelor UE, o grădină zoologică poate aduce un animal precum ligrul doar dacă respectă legile privind conservarea. Doar că nu există niciun beneficiu de conservare în creșterea unui ligru, deoarece acesta acesta nu există în natură, argumentează Klenzendorf.
În 2017, Șoimaru spune că niște vânzători de animale au lăsat la Șoimaru două zebre din Slovacia, care au rămas la Suceva două luni înainte să fie duse la Delfinariul din Constanța. Un panou la grădina zoologică din Zaharești arată că acestea au stat într-un țarc lângă o femelă de ponei. Când zebrele au plecat, femela de ponei era gestantă, iar mai târziu a născut un zebroid – o combinație între o zebră mascul și un ponei femelă. Zebroidul este încă aic și arată ca un cal îndesat, cu dungi alb-negru care se estompează într-o blană bej.
Ligrul, pe nume Goliat, se târăște pe iarbă, cu ochii închiși, abia reușind să vadă, și scâncește. Șoimaru l-a luat de lângă mama și tatăl său la scurt timp după nașterea sa prematură. Puiul are chiar și propriul card medical și de vaccinare de la un veterinar local, unde numele său este scris în engleză: „Goliat - King of Zaharesti.”
Mici siberieni”: 5500 fără TVA
13 Iunie, Zaharești
O lună mai târziu, venim la Zaharești cu lapte praf pentru Goliat. Puiul de ligru stă într-un țarc de joacă din magazinul de suvenire al grădinii zoologice.
„Ce s-a întâmplat cu celălalt?” îl întreabă Orlando despre cel de-al doilea pui de ligru. „Ați spus că era la veterinar.”
„A decedat,” spune Șoimaru.
Zoo „Arca lui Noe” a lui Dorin Șoimaru este, în același timp, autorizată să funcționeze și neautorizată să funcționeze. A primit autorizație de la ANSVSA pe 7 august 2024. Dar o grădină zoologică are nevoie și de autorizație de la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). ANMAP ne-a confirmat însă în noiembrie 2025 că grădina zoologică din Zaharești nu deține această autorizație și nu a deținut-o niciodată. Prin urmare, nu poate funcționa ca grădină zoologică.
Cu toate acestea, există o excepție în lege, conform căreia o persoană fizică poate deschide o „menajerie”, adică un adăpost pentru animale domestice și sălbatice. Legea din 2024 stipulează însă că animalele carnivore exotice nu pot fi adăpostite într-o astfel de menajerie (printre acestea se pot număra leii și tigrii, deși legea nu este specifică), iar proprietarilor le este interzisă reproducerea animalelor într-o astfel de locație, lucru pe care Șoimaru îl face.
În prezent, există 58 de menajerii autorizate în România și 24 de grădini zoologice. Patru dintre aceste grădini zoologice nu dețin autorizație de mediu, inclusiv locația lui Șoimaru, conform datelor solicitate de la ANSVSA.
Șeful grădinii zoologice spune că a avut „în grijă” patru pui de tigru alb, ale căror fețe sunt imprimate pe un tricou scos la vânzare. Două dintre fete, Gina și Geanina, au mers în aprilie la Grădina Zoologică din Craiova, deținută de municipalitatea locală. Aceasta a fost un „troc”, spune Șoimaru, pentru maimuțe: „Am dat tigrii și am luat capucinii.” Personalul Grădinii Zoologice din Craiova ne-a confirmat că au primit pui de tigru alb „din Suceava”. Grădina zoologică nu a oferit încă un răspuns oficial.
Șoimaru spune că un al treilea pui a ajuns la un antreprenor specializat în repararea cutiilor de viteze, care deține patru feline mari, pe care le crește într-un țarc la periferia Clujului, lângă o zonă de locuințe pentru muncitorii străini și o parcare de camioane. Felinele mari sunt „donații” de la Șoimaru.
În trecut, Șoimaru spune că a „dat” tigri unei grădini zoologice din Bârlad și altor grădini zoologice, și că a avut de-a face și cu grădina zoologică din Piatra Neamț, care a fost închisă în 2021, în urma unui val de indignare publică privind condițiile de trai ale animalelor. Nu folosește niciodată cuvântul „vândut”.
Șoimaru vrea să bea cu noi. În magazinul de suvenire, se află rafturi pline cu sticle goale de băuturi spirtoase. Scoate o sticlă de țuică. Ne așezăm în fața clădirii principale și bem. Șoimaru întreabă cum se spune „noroc” în engleză. Eu spun „cheers”.
Șoimaru spune că putem face afaceri. Poate procura unul sau doi „mici siberieni”. „Pe grădină e 5500 fără TVA. Dacă-i fără, atât rămâne. Dacă-i cu acte… 5500 plus TVA.”
O vizitatoare îi povestește lui Șoimaru cât de mult iubește maimuțele și îl întreabă dacă este legal să le ții ca animale de companie. El spune că știe o femeie care ține maimuțe în Constanța. Ține să spună că Direcția Sanitară Veterinară (DSV) locală poate fi foarte relaxată în privința asta: „Când veniți cu o dovadă de la DSV că v-au autorizat… Odată ce nu le expuneți publicului, cum e la grădina din asta, cerințele sunt foarte mici. Vine acasă, îi arăți spațiul care-l ai, că nu va fi chinuit, nu-l exploatezi, nu faci…”
În timp ce noi rămânem la băutură, el pleacă să facă un „control” prin grădina zoologică, verificându-și personalul și ocupându-se de vizitatori.
La intrarea grădinii zoologice, pregătim un grătar. Îl întreb care este animalul lui preferat. El spune că este acvila codalb femelă. Deoarece numele său, Șoimaru, înseamnă vânător cu șoimi.
„Fiecare dimineață face luuu luuu. Vorbește cu mine. Șoimarul.”
50 de lei pentru joacă și selfie cu un tigru alb rănit
19 Iulie
Când Orlando se întoarce la Arca lui Noe, afacerea cu ligrul este în plină expansiune. Filmările cu Goliat au devenit virale pe Instagram și TikTok, iar sute de vizitatori vin la grădina zoologică să se pozeze cu acest fenomen. Șoimaru a construit un țarc pentru puiul de felină, acoperit cu gazon artificial și dotat cu jucării pe care Goliat să le molfăie.
Un afiș indică 30 de lei pentru o poză cu ligrul în ramă și 50 de lei pentru o poză cu un tigru alb și „acces să te joci cu el”. Majoritatea vizitatorilor plătesc 20 de lei pentru o poză făcută cu telefonul propriu.
Grădina zoologică nu are destui angajați. O vecină a lui Șoimaru le dă voie plătitorilor de bilete să intre în țarcul ligrului, în timp ce Șoimaru încasează banii la intrare, fără să dea chitanțe. Orlando observă că vizitatorii se plimbă nesupravegheați și se ridică să dea o mână de ajutor, permițându-le oaspeților să intre în țarcul lemurienilor.
Șoimaru ne spune că a dormit lângă Goliat într-o căsuță la un capăt al grădinii zoologice. Dar acum animalul devine tot mai mare și nu mai pot împărți patul. Slujba începe să-l streseze. Se gândește să se retragă sau să ceară un parteneriat cu Primăria pentru a menține grădina zoologică deschisă.
Fina, tigroaica albă
Ultima sa tigroaică albă, Fina, șchiopătează în jurul țarcului și tușește la câteva secunde. A căzut în timpul unei furtuni sau a sărit din cușca tigrilor, îi spune lui Orlando un angajat al grădinii zoologice. Acum are o problemă la picior. În ciuda acestei probleme vizibile, Șoimaru vinde vizitatorilor bilete de 50 de lei, să se joace cu Fina.
Conform legii actuale privind grădinile zoologice, animalele nu pot fi maltratate și nu pot fi folosite pentru activități economice sau recreative care le-ar putea afecta viața normală. Această lege nu e însă destul de precisă pentru a acoperi astfel de cazuri.
Când Orlando discută din nou cu Șoimaru, vorbesc despre cumpărarea Finei. Șoimaru spune că cineva din Târgoviște i-a oferit 15.000 de euro pentru Fina, dar a refuzat.
„Un exemplar din ăsta, când mergeau circurile, era 35-40.000, dacă sărea și prin mingi de foc și era mai mare și dresat și 50… Eu îți spun cum era înainte să se f&^ă cu circurile…”
În ultimii 15 ani, majoritatea țărilor din UE au interzis utilizarea animalelor sălbatice în circuri, inclusiv România, în 2017.
După negocieri, întrebăm care este ultimul preț: „Eu, dacă am 22 în mână, eu nu mă doare capul.”
Urmează o discuție despre dacă prețul include sau nu TVA. Șoimaru răspunde vag.
În interiorul grădinii zoologice „fantomă”, unde sunt vândute animale periculoase
Șoimaru mai are o grădină zoologică. Aceasta se află la zece kilometri distanță de prima, în satul Ilișești, în spatele unui supermarket și a unei spălătorii auto care poartă numele lui Șoimaru. Fotografii decolorate cu Șoimaru și familia sa atârnă pe pereții cuștilor. Această grădină zoologică este oficial închisă, conform documentelor de la DSV Suceava. Cu toate acestea, el ține în continuare aici animale periculoase și le oferă spre vânzare.
O ușă se deschide spre o curte plină de deșeuri de lemn și materiale de construcție. Înăuntru se află cuști cu corvide, doi lei, un șoim și un hibrid între un câine Akita Japonez și un lup. Nu există paznici, doar un câine de pază care se plimbă și latră.
Cu câteva săptămâni înainte, aici a fost un leneș..
Orlando întreabă despre animal și află că lui Șoimaru nu-i plac leneșii.
„Nu mi-s dragi deloc,” spune proprietarul grădinii zoologice. „Omul are răbdare juma de oră până scoate ăla capul…”
„Și ce ai făcut cu el?”
„Un țăcănit de la Ploiești l-o luat. Păi el de 6 ani îl vroia.”
„Și ce face cu el?”
„Mă doare pe mine capul.”
Șoimaru arată spre doi servali care trăiesc într-o cușcă prăfuită și întunecată. Felinele înalte, de mărime medie, șuieră când se apropie oamenii de țarc. Nu par deloc fericite.
Șoimaru spune că poate da servalii „fără” – adică îi poate vinde fără autorizație. Au doar șase luni și spune că provin din Slovacia.
Mai sunt și doi lei, un mascul și mama lui. Pe fiică, încă pui, a „dat-o” în urmă cu două săptămâni. Și leii rămași sunt de vânzare.
„Multe specii pe cale de dispariție sau specii periculoase precum carnivorele mari nu ar trebui să fie în mâini private,” spune Sybille Klenzendorf, expertă la WWF. „Este periculos pentru tine, periculos pentru vecinul tău, dacă evadează, dacă nu este ținut în condiții adecvate,”.
UE: Legile privind animalele sunt haotice
Uniunea Europeană este un centru cheie pentru traficul global de animale sălbatice, potrivit Europol. Aproape o treime din toate confiscările de animale sălbatice înregistrate la nivel mondial între 2015 și 2021 au avut loc în Europa, conform UNODC.
Blocul comunitar este un punct de tranzit între America de Sud, Rusia și Asia, în special China și Vietnam, dar și o țară sursă pentru animalele traficate.
În 2023, autoritățile au confiscat 105 mamifere vii în 11 state membre ale UE, în principal pe proprietăți private. Peste jumătate dintre animale erau primate. Printre acestea s-a numărat marmosetul comun, specie ale cărei exemplare sunt confiscate în fiecare an. Dintre cele 50 de carnivore confiscate, aproape jumătate erau feline sălbatice, precum caracalul și tigrul. Între 2017 și 2023, au fost confiscați 40 de servali.
„Comerțul cu animale exotice de companie rămâne o piață în expansiune și din ce în ce mai comercializată, cu încrucișări selective pentru a obține culori și modele noi”, spune Stephanie von Meibom, coordonatoare de program pentru Europa la Traffic.org, un ONG specializat în comerțul cu animale și plante sălbatice. „În 2023, se presupune că traficul ilegal de aproape 3.500 de animale vii a fost destinat comerțului cu animale de companie. Acesta a reprezentat 28% din toate confiscările de faună înregistrate în UE.”
Cu toate acestea, Uniunea Europeană și țările sale candidate suferă din cauza lipsei unor legi consecvente privind creșterea, vânzarea și deținerea de animale exotice de companie.
De asemenea, nu există o definiție a UE pentru animalele de companie, ci doar legi contrastante și contradictorii în țări diferite. Într-o țară poate fi legală vânzarea și deținerea de caracali și servali crescuți în captivitate, dar nu și în alta.
Astfel, în timp ce granițele și piața sunt deschise, reglementările privind ce animale pot fi vândute și ce nu diferă de la o țară la alta.
De exemplu, Bulgaria interzice vânzarea și deținerea de animale sălbatice, iar Belgia și Țările de Jos au o listă de doar câteva zeci de specii de animale pe care oamenii le pot deține ca animale de companie. România și Albania, țară candidată la UE, au legi vagi care pot permite ca traficul ilicit de animale de companie să rămână nepedepsit.
„Mozaicul de reguli în continuă schimbare privind creșterea, vânzarea și deținerea de animale exotice de companie între statele membre ale UE creează lacune pe care traficanții le pot exploata”, spune Nick Clark, lider de program pentru animale sălbatice la organizația Eurogroup for Animals. „Animalele interzise într-o țară pot fi cumpărate legal în alta și mutate liber peste granițe, subminând legile naționale. Lipsa de claritate a acestor legi pentru consumatori face mai ușoară vânzarea animalelor de origine ilegală și mai dificilă prinderea traficanților de către forțele de ordine.”
„Putem aduce orice, orice. Și tigri, dacă vrei”
În spatele unei case din Afumați, lângă București, se află o curte plină cu animale, ascunsă în spatele unui panou confecționat dintr-o reclamă veche. În interior este un spațiu deschis cu canguri, cocori și găini. Locul este administrat de un șofer de cursă lungă care spune că poate aduce la comandă animale de tot felul, cum ar fi crocodili mici. El spune că multe provin de la un furnizor din nordul țării, dar nu vrea să dezvăluie sursa. Arată o fotografie cu doi servali vigilenți, cu ochii mari, ghemuiți în spatele unui transportator de animale.
Un cangur costă 800 de euro. Cocorul cu coroană cenușie este 2.000 de euro. Pasărea rhea 200 de euro. Emu 100 de euro. Servalul 2.500 de euro. Bărbatul arată fotografii cu marmosete agățate de cuștile lor, părând înfometate și disperate.
„Cât costă maimuțele?” întreabă Orlando, arătând spre fotografii cu marmosete.
„Am o pereche și n-aș prea vrea să le separ că au trăit împreună, au apucat să se așa și e posibil să fie gestante.”
Orlando confirmă oferta de 1400 pe bucată.
„La pereche putem face discount.”
Șoferul spune că a avut odată un tamarin leu auriu, o specie extrem de rară, pe cale de dispariție în sălbăticie, dar nu-l mai are. Acesta costa 4.000 de euro. Pentru păsări, spune că are acte și ne arată un document pentru cocor, dar este doar un document care detaliază ADN-ul acestuia în olandeză.
Ratonul este 400 de euro. Un câine enot este disponibil pentru doar 250 de euro, iar șoferul ne poate oferi și cușca pentru transportul animalului.
„Îi împachetez eu, nu-i problemă, important e să veniți cu banii,” spune bărbatul.
Atât ratonii, cât și câinii-enot sunt specii alogene invazive, iar vânzarea și deținerea lor de către persoane private este interzisă în UE. „Nu mai pot fi vândute, deținute și reproduse,” spune Ilaria Di Silvestre, director de politici și advocacy pentru Europa la ONG-ul IFAW.
La o altă proprietate, aproape de cea a șoferului, găsim un cetățean care ține un câine enot ca animal de companie în curtea casei sale.
„Putem aduce orice, orice. Și tigri, dacă vrei, dar pui,” adaugă șoferul.
Goliat, epuizat de goana pentru selfie-uri
27 Iulie
În centrul grădinii zoologice a lui Șoimaru se află un mic lac și un foișor. Orlando și cu mine prindem pești cu o plasă mare, folosind ca momeală bucăți de pâine înmuiată. Punem peștii într-un lighean de plastic și îi ducem țestoaselor, acvilei și vidrei.
În România, animale periculoase sunt deținute și în locuri populate. Un exemplu este la periferia Clujului, lângă viaductul Autostrăzii Transilvania, unde se află o parcare mare de camioane cu vulcanizare. În spate este un șir de depozite, printre care și un cămin pentru muncitori din Asia. Într-o sâmbătă dimineața, muncitori din Pakistan și Nepal se află pe o stradă laterală, unde învață să conducă scutere, ca să livreze șaorma clienților din Cluj. Între parcarea de camioane și locuințele muncitorilor se află un țarc îngrădit pe care scrie „animale periculoase”. De pe banda de ieșire din apropiere se aud răgete puternice.
Proprietarul publică periodic pe Facebook fotografii și filmulețe cu el jucându-se cu animalele sale de companie, pe care le numește „pisicuțe”. Aceste patru animale provin de la Șoimaru, care le-a dat ca „donații”. Conform unei comunicări din partea Gărzii de Mediu, este vorba despre un exemplar adult și un exemplar mai tânăr de tigru bengalez, un exemplar adult de tigru siberian și un pui de leu.
Orlando are grijă de țarcul lemurienilor. Le dă voie oamenilor să intre și să iasă și le spune cum să se comporte cu animalele, deși nu este calificat sau instruit pentru această activitate. În timp ce așteaptă în afara țarcului, aude un copil țipând. Întreabă ce s-a întâmplat. Copilul arată degetul, care sângerează. Tatăl lui spune că o veveriță dintr-o cușcă l-a mușcat. Orlando îl duce pe copil la magazinul de suvenire, ca să-i dezinfecteze rana.
Sute de oameni îl vizitează pe Goliat și fac videoclipuri și fotografii cu ligrul pentru TikTok și Insta. O cutie goală de lapte praf Royal Canin pentru pisici este bătut în cuie pe partea laterală a țarcului. Un vecin al lui Șoimaru ia biletele rupte și le pune în cutie. El îi ajută pe copii să treacă peste un gard de lemn și să ajungă pe o pajiște de iarbă artificială, acoperită cu jucării.
Copiii mângâie ligrul. Oamenii își împing bebelușii lângă ligru. Zâmbesc și scot sunete duioase. Ligrul este indiferent. Dar pe măsură ce fac poză după poză, totul pare un spectacol grotesc. Ligrul este epuizat și, foarte posibil, hiperventilează. Orlando ia ligrul și îl duce într-o cameră din spatele grădinii zoologice, unde doarme.
Dar într-o oră, ligrul va trebui să se trezească și să se întoarcă în țarc, deoarece mulțimea așteaptă să facă poze.
În acest moment, Șoimaru este plecat și nimeni nu controlează grădina zoologică. Sunt prezenți un singur angajat și un voluntar. Orlando și cu mine am putea foarte ușor să luăm ligrul, să-l punem în portbagajul mașinii noastre și să plecăm. Până când cineva și-ar da seama ce se întâmplă, am putea fi la jumătatea drumului spre București.
Mai târziu, Șoimaru ne spune că a avut unele probleme cu vizitatorii.
„Nu zic că-i gata, că sunt ușă de biserică,” spune el. „Toți care stăteau la rând se închinau ca la Sfintele Moaște, măcar să-l atingă, măcar să pună mâna pe el.”
O familie a venit cu opt copii.
„Am avut persoane care-l aruncau în sus. Și am zis Domne, ce faci? Ți-am dat 20 de lei, fac ce vreau cu el.” Au aruncat ligrul la doi metri în aer „ca pe colacul de nuntă,” spune Șoimaru.
Orlando vrea sa vadă unde s-ar putea ajunge cu discuția și spune că dl. Ahmed Al-Sadek, omul de afaceri fictiv care vrea să cumpere animale pentru gradina sa zoologică, a văzut fotografii cu animalele. Este interesat de tigroaica albă Fina, care are probleme de sănătate, și de cei doi lei.
În cazul tigroaicei albe, el are nevoie de autorizație oficială ca s-o dea, deoarece aceasta a rămas la veterinar. Dar Șoimaru se oferă să ne vândă leii: 2.800 de euro pentru mascul și 3.500 de euro pentru mama sa. Femela este mai scumpă pentru că „femelele-ți fac pui.” Dacă vânzarea se face fără acte, spune că are nevoie de încă 200 de euro. „Să-i dau și la doctor, să mai pună două necropsii, atunci mai trebuie 200 [euro] peste să trimită”.
El se referă la o strategie pe care grădinile zoologice corupte au folosit-o în trecut: declară un animal ca fiind mort și apoi vând animalul pe piața neagră unui colecționar. În 2013, la Grădina Zoologică din Craiova, s-au făcut arestări după ce nașterea unui leu nu a fost înregistrată, iar acesta era destinat vânzării pe piața neagră.
„Din curte afară treaba ta,” spune Șoimaru despre lei. „Ai ieșit din curte, nu îl ai de la mine…”
Arca lui Noe: Percheziționată, amendată, închisă
6 septembrie
Vineri, 5 septembrie, o echipă formată din opt reprezentanți ai autorităților și 16 polițiști înarmați coboară în zori la Arca lui Noe, să facă o percheziție.
Aceasta survine în urma unui cumul de probleme. În iulie, Direcția Sanitară Veterinară (DSV) Suceava i-a dat lui Șoimaru o amendă de 3.000 de lei, pentru nereguli privind bunăstarea animalelor și probleme cu igiena spațiului.
La grădina zoologică din Zaharești, un copil de cinci ani a fost dus la spitalul județean din Suceava cu o rană provocată de mușcătură. Părinții au spus că era de la Goliat, ligrul. Copilul a primit îngrijiri și apoi a plecat acasă. Șoimaru îl învinovățește pe tatăl băiatului, care a insistat ca fiul său să intre în țarc cu ligrul. O anchetă este în curs. Spitalul local spune, de asemenea, că au mai existat și alte cazuri de mușcături și zgârieturi de la grădina zoologică.
Cu câteva zile înainte de aceasta, o fetiță de patru ani a fost dusă la spital cu o rană provocată de mușcătura unuia dintre macaci. Șoimaru spune că fetița și-a pus palma peste gard, iar maimuța i-a tras degetul înăuntru și a mușcat-o.
Inspecția muncii a venit să verifice dacă respectă legislația muncii. Au găsit angajați care lucrau fără forme legale la grădina zoologică și i-au dat lui Șoimaru o amendă de 24.000 de lei.
Garda de Mediu a ordonat închiderea activităților publice ale grădinii zoologice, din cauză că grădina zoologică nu a solicitat și nu a obținut autorizația de mediu, obligatorie conform legislației în vigoare. I-au dat lui Șoimaru termen până la 1 octombrie să-și pună locul în ordine.
Șoimaru se întreabă de ce autoritățile nu au făcut nimic până acum. Spune că a fost ca și cum „eu am aterizat acum din neant la Zaharești, cu tigri, cu lei.”
Ce îl înfurie, spune el, este faptul că oficialii locali „de 30 de ani stai cu mine la masă, de 25 de ani de când am leii… Acuma vii cu vestă antiglonț la mine, nu? Tu m-ai închis miercuri, și duminică ce ai făcut? Ai venit cu 14 inși, cu 15 inși, nevastă-ta tot… v-ați filmat cu tigri, cu lei aicea…”
Acum trebuie să construiască două garduri, iar vizitatorii nu pot interacționa direct cu maimuțele, altfel va fi închis definitiv. Grădina lui zoologică, deschisă în 2024, nu este încă autorizată să funcționeze, potrivit ANMAP. Șoimaru se plânge că s-au schimbat persoanele responsabile cu autorizarea grădinilor zoologice.
Spune că nu poate continua în acest ritm. Trebuie să ia piciorul de pe accelerație. Este bolnav, are probleme cu inima și spune că vrea să renunțe la grădina zoologică. Dar nu are cui să o lase.
„Copii mei au alte joburi,” spune el cu tristețe.
Lichidare de stoc de feline mari
13 septembrie
Orlando vorbește la telefon cu Șoimaru.
Tigroaica albă, Fina, este supusă unei intervenții chirurgicale.
Proprietarul grădinii zoologice pare nervos.
„N-am clienți, n-am nimic,” spune el.
„N-ai mai deschis?”
„N-am mai deschis…”
Este îngrijorat că autoritățile vor veni din nou, dar adaugă, referindu-se la o vânzare: „Putem să ne gândim și la Goliat.”
2 septembrie
Deasupra supermarketului „Șoimaru” se află o pensiune neterminată. Nu există scări, așa că trebuie să urcăm pe o scară mobilă. Nivelul superior este prăfuit și pe dulapuri sunt lipite fotografii cu Britney Spears. Lângă o cutie prăfuită vedem ceva mic și gri, care inițial pare un fir gros, dar este încolăcit și rigid.
„Ăsta e un șarpe munificat?” îl întreb pe Șoimaru.
Nu-l interesează.
O cameră este amenajată ca o cabană de vânătoare. Undeva sunt atârnate blănuri de lupi. Șiruri de cranii de cerb sunt așezate pe un șemineu. Sunt marmosete și papagali albaștri împăiați, cu pene zdrențuite. Într-o poză 3D, o Jennifer Lopez voluptuoasă în bikini, întinsă lângă doi tigri.
Peste tot pe podea sunt capete de lei dezmembrate și covoare din piele de tigru.
Îl întrebăm pe Șoimaru dacă acestea sunt animalele lui.
Da, sunt ale, ne spune. Are pe cineva care știe să jupoaie și să împăieze animale. Ne dăm seama că ne aflăm într-un cimitir pentru animale pe care le-a deținut.
În camera următoare se află un covor din pielea unui leu mai mare.
„Cine e el?” întreb.
„Străbunicul lui Goliat.”
În spatele supermarketului din Ilișești, ne arată un tigru mare, în vârstă de cinci ani. Acesta stă într-un țarc de beton fără acoperiș, cu capul în jos. Când Orlando duce camera aproape de felină, animalul se aruncă cu toată greutatea în gard, arătându-și colții și ghearele. Dacă nu ar fi sârma dintre noi și tigru, am fi morți.
„Acesta este cel mai frumos tigru,” spune Șoimaru.„Cum îl cheamă?” întreb.
Se gândește o secundă.
„Când era mai mic, era Killer.”
De atunci n-a mai primit un nume.
Ne așezăm în fața supermarketului său, pe scaune de plastic, și negociem. El vrea să vândă un lot de animale pentru că are nevoie de bani.
Îi spunem că trebuie să vorbim cu „omul de afaceri” Ahmed, de la grădina zoologică din Tripoli, pentru a vedea dacă este mulțumit de aceste prețuri.
El spune că tigrul care înainte se numea Killer poate fi vândut cu 7.000 de euro, iar cei doi servali cu 6.000 de euro. Ar vrea să vândă și doi pui de tigru nou-născuți, cu 5.000 de euro fiecare. Fina, tigroaica albă, ar putea fi vândută cu 12.000 până la 15.000 de euro.
„Acum cel mai sensibil… la Goliat.”
„La Goliat spune-i să spună el [Ahmed].”
Spune că un „tip evreu” l-ar fi vizitat la grădina zoologică și i-ar fi oferit o sumă cu „șase cifre” pentru ligru.
Ahmed poate oferi jumătate din această sumă, adică 50.000 de euro.
„Auzi, cum ar fi de făcut plata? În cont sau cum?” întreabă Orlando.
„Nici ca donație, miroase că e donație, înțelegi, că poți? Poate să pună niște prețuri mai modice…”
De la supermarket, mergem la grădina zoologică Arca lui Noe din Zaharești, ca să vedem cei doi pui de tigru. Un afiș anunță „Închis temporar”. Cușca Finei este acoperită de buruieni – e clar că e plecată de mult timp la tratament.
Șoimaru ne arată cum modifică și renovează grădina zoologică pentru a o putea redeschide pe 1 octombrie. Ne duce la un țarc mic cu iarbă, unde se joacă cu Goliat.
„I-e dor de mama lui?” întreabă Orlando.
„De unde s-o știe pe mă-sa dacă n-a fost alăptat!”
În jurul cuștilor maimuțelor se află acum un rând în plus de gratii. Macacii se mișcă frenetic, sar și trepidează.
Șoimaru arată spre o primată slabă aflată pe cealaltă parte a gardului, care-și smucește din când în când capul.
Devine posomorât și furios.
„Pizda mă-tii,” îi spune el maimuței, cea care a mușcat fetița. „Ea mi-a nenorocit grădina.”
23 septembrie
Vorbim la telefon cu Șoimaru, care e puțin panicat.
„Dacă faci cărțile, fă cărțile și o să facem,” spune el.
Mai târziu, îi spunem că avem 5.000 de euro cash.
„Păi și ce să facem cu ăștia?” spune Șoimaru. „Nu facem așa, numai pe bucăți.”
„Gândește-te pentru ăia doi mici și pentru Goliat.”
„Ce să faci cu 5.000? 5.000, ce-i aia? Nici nu putem să vorbim.”
Fina se recuperează acum după o operație. Ia în greutate.
Șoimaru se așteaptă să venim a doua zi dimineața sau pe la prânz. Vrea să aibă o discuție amicală.
„Poate mergem la saună,” spune el. „E cald și frumos și [putem] să discutăm lucrurile.”
11 octombrie
Când ajungem, e întuneric. Șoimaru ne spune că vrea să vorbească, dar fără telefoane lângă noi. Punem telefoanele în magazinul de suvenire al grădinii zoologice.
La întâlnire, vorbește liber, iar noi nu avem nicio înregistrare a acestei discuții, așa că am notat ce a spus, imediat după aceea.
Șoimaru ne spune că putem lua cei doi pui de tigru chiar acum „sub geacă”, deoarece nu i-a înregistrat la autorități, pentru 10.000 de euro în total.
„Nu spuneți că sunt de la mine.”
Tigroaica albă, Fina, este bolnavă și încă se recuperează. Deoarece starea ei de sănătate este precară, o poate vinde la jumătate de preț, cu 8.000 de euro.
Are nevoie de bani pentru a plăti veterinarul și persoana care are grijă de tigru. El spune că a vândut multe animale, inclusiv șerpi și țestoase, cuiva din București. Ne oferă veverițe din Thailanda cu 550 de euro bucata. Multe specii de veverițe sunt declarate specii invazive de către UE, iar vânzarea lor este interzisă.
Îi spunem că trebuie să vorbim cu Ahmed Al-Sadek, de la grădina zoologică din Tripoli, pentru a vedea dacă este mulțumit de aceste prețuri.
Două ore mai târziu, stăm la o benzinărie pe drumul spre Bacău. Decidem să-i oferim un preț mult sub valoarea cerută. Știm că se va înfuria.
„Ahmed vrea să negocieze,” spune Orlando. „Fina pentru 3 și cei doi mici pentru 2.5.” [adică 3.000 și 2.500 de euro].
Șoimaru este nemulțumit.
„Asta nu-i ofertă, e bătaie de joc,” spune el.
Cu toate acestea, Șoimaru este dispus să scadă prețul până la un prag de 8.500 de euro pentru cei doi pui de tigru.
În cazul Finei, înțelege că există probleme cu sănătatea ei, dar ar putea fi mai bine în câteva săptămâni. Așa speră.
Cât despre prețul nostru de 3.000 de euro pentru animalul viu, Șoimaru spune:
„În cazul în care nu s-ar face, Doamne ferește, bine, eu vreau să se facă bine, că eu țin la animal… E mai scump trofeul, măi, decât așa ceva…”
Ne gândim la cimitirul lui de animale dintr-o cameră de deasupra supermarketului, în pensiunea neterminată. La capetele de leu împăiate. La strămoșii lui Goliat. La covor.
Asta ar putea fi și soarta Finei.
Contactat de reporteri înaintea publicării acestui articol, Șoimaru a declarat că „toate ofertele ca valoare de schimb de animale și păsări s-au făcut cu entități autorizate sau cu reprezentanți ai lor din țară sau din străinităte.”
Soluții în UE: lista pozitivă și lista negativă
Legislația privind vânzările de animale sălbatice și periculoase, pentru ca acestea să fie deținute ca animale de companie, nu este armonizată în UE, în spațiul Schengen și în țările candidate la UE. Acest lucru înseamnă că un animal ar putea fi legal deținut ca animal de companie în România, dar nu în Bulgaria, și în Franța, dar nu în Belgia. Există, de asemenea, legi diferite în statele din Germania.
În România, comercializarea de animale sălbatice de către persoane neautorizate a fost considerată infracțiune între 2008 și 2012, însă prevederea legală a fost abrogată.
O modalitate de a rezolva această problemă este întocmirea unei „liste negativă”, ceea ce înseamnă o listă de animale care nu pot fi deținute ca animale de companie. Acest lucru ar elimina vânzarea animalelor populare care sunt pe cale de dispariție sau vulnerabile în sălbăticie, cum ar fi leii, tigrii și macacii.
Dezavantajul unei astfel de liste este că ar fi dificil pentru poliție sau autorități să stabilească dacă un animal este legal sau ilegal fără un test ADN. Acest lucru ar putea fi deosebit de complicat pentru șerpi și șopârle și pentru hibrizii de pisici, cum ar fi caracalul (caracat) – un amestec de pisică domestică și caracal. O astfel de listă nu ar fi, de asemenea, „sigură pentru viitor” în ceea ce privește comerțul cu animale exotice din alte părți ale lumii și ar rămâne mereu în urmă.
O alternativă este o listă pozitivă de animale care pot fi comercializate, schimbate și deținute ca animale de companie. Aceasta ar fi o listă agreată de animale în întreaga UE care pot fi animale de companie.
„O listă pozitivă aduce claritate, ușurează sarcina ofițerilor în aplicarea legii, controlului la frontieră și ajută consumatorii să înțeleagă ce specii pot fi deținute și comercializate legal,” spune Nick Clark, lider de program pentru animale sălbatice, Eurogroup for Animals. „Ea asigură perenitatea legii, astfel încât noile specii vizate de traficanți pentru comerțul ilegal cu animale de companie sunt deja acoperite. Cu cât sunt mai puține specii în comerț, cu atât este mai ușoară implementarea altor măsuri care pot ajuta lupta împotriva traficului, cum ar fi strategiile de reducere a cererii pentru animale provenite din surse ilegale și o mai bună colectare a datelor și transparență de-a lungul lanțului comercial.”
Liste pozitive există deja sau sunt în curs de elaborare în Franța, Spania, Italia, Malta, Țările de Jos și Belgia. „Acesta este primul pas,” spune Saimar Shehu, coordonator Four Paws în Albania.
Dezavantajul este că animalele ar putea fi comercializate pe piața neagră – dar acest lucru se întâmplă deja fără o astfel de listă. Ar fi extrem de restrictivă pentru proprietarii de animale de companie și ar trebui, probabil, să înceapă cu mamiferele la început. O altă problemă este că ar trebui să fie valabilă la nivelul întregii UE, altfel nu ar funcționa. Ar fi ridicol ca un animal să fie pe lista unei țări și nu pe cea a alteia, ceea ce se întâmplă în prezent în Belgia și Țările de Jos.
„Al doilea pas este: ce facem cu animalele care sunt deținute ilegal?” spune Shehu.
O soluție este ca orice animale existente să își poată trăi viața ca animale de companie sub o clauză de „drepturi dobândite” (grandfather/sunset clause), oferind amnistie proprietarului.
Dar o problemă este că oamenii cumpără animale și apoi le abandonează când nu le mai doresc. Acest lucru se întâmplă în special cu felinele mari, care sunt amuzante și jucăușe când sunt mici, dar pe măsură ce îmbătrânesc, devin capricioase și posomorâte.
În Albania, de exemplu, ONG-urile cred că există 60 de feline mari și sute de maimuțe. Mulți dintre proprietarii de feline mari îl contactează acum pe Shehu pentru a-i cere să le găsească o nouă casă pentru leii și tigrii adulți.
O problemă este lipsa locurilor pentru animale în adăposturi și grădini zoologice.
Pentru Shehu, ar putea fi posibil să se găsească locuri pentru 40 de feline mari, dar dacă sunt 100, nu va exista nicăieri în Europa unde să le poată duce. Prin urmare, prevenirea rămâne cel mai bun mijloc de a face față acestei probleme. Între timp, în România, nu există o bază de date cu animale exotice, așa că nimeni nu știe câte sunt.
„Trebuie să oprim traficul de animale înainte ca acesta să scape de sub control,” spune el.
Această investigație este susținută de Investigative Journalism for Europe.
