În 2019, Scena9 publica o investigație despre o distincție prezentată drept un „Nobel pentru filologie”, pe care Eugen Simion, președintele Academiei Române la momentul acela, anunțase că urma s-o primească. Potrivit organizatorilor ceremoniei, distincția era acordată de „Societatea Internațională de Filologie” asociată cu o universitate americană din statul Delaware. Publicații românești au preluat știrea și au trâmbițat ca titlu de glorie că, în sfârșit, România are un Nobel: „S-a rupt «nenorocul»” Spovedania primului român care a înhățat Medalia de Aur pentru Filologie «Alfred Nobel»”.
Numai că, potrivit verificărilor noastre de atunci, întreaga poveste prezenta numeroase indicii de înșelătorie academică. „Societatea” și „universitatea” citate existau practic doar online, pe niște site-uri cu informație minimă, dar pline de greșeli și contradicții. Lista laureaților cu „Medalia de aur pentru filologie” includea nume mari ale lumii academice, precum scriitorul Umberto Eco sau lingvistul Noam Chomsky. În mod convenabil, majoritatea celor premiați nu mai erau în viață. Dintre cei care au răspuns atunci la întrebările Scena9, mai mulți ne-au scris că habar n-aveau despre o asemenea medalie. Noam Chomsky, de pildă, ne-a declarat explicit că nu își amintește să fi primit distincția.
Ancheta Scena9 arăta și că în centrul rețelei de instituții și documente apărea numele profesorului francez Florent Montaclair, care se prezenta la rândul lui drept laureat al acestei „Medalii pentru filologie”. La momentul publicării investigației, multe dintre elementele invocate de acesta pentru a da legitimitate premiului (instituții, titluri, site-uri și documente) s-au dovedit fie imposibil de verificat, fie direct suspecte. Fundația Nobel și UNESCO, de numele cărora francezul se folosea pentru a-și valida premiul inventat, au negat orice afiliere.
Montaclair, profesor de literatură cu un doctorat în Jules Verne, pasionat de vampiri și fantasy, ne-a răspuns evaziv, iar singurul lucru straniu din toată povestea i se părea interesul unor jurnaliști români față de acest „prestigios premiu”. Când am cerut mai multe lămuriri celor de la Universitatea Franche-Comté din Besançon - redenumită între timp „Marie & Louis Pasteur” -, unde preda Montaclair, aceștia ne-au redirecționat tot spre el, fără să ne răspundă.
Șapte ani mai târziu, cazul a ajuns în atenția justiției franceze.
În februarie 2026, presa regională din Franța, în special ziarul L’Est Républicain, a publicat o serie de investigații despre cazul Montaclair: „Investigație asupra unei farse: A inventat acest profesor universitar un «Premiu Nobel» pentru el însuși?”. Multe citează explicit investigația Scena9 din 2019 drept primul moment în care existența medaliei a fost pusă public sub semnul întrebării.
Pe 3 februarie 2026, Parchetul din Montbéliard, un oraș din estul Franței, a deschis o anchetă preliminară asupra profesorului Florent Montaclair, pentru fals și uz de fals, folosirea frauduloasă a unui titlu sau statut profesional și escrocherie. La 11 februarie, polițiștii au făcut o percheziție la domiciliul lui Montaclair.
În paralel, Universitatea „Marie & Louis Pasteur” din Besançon, unde Montaclair preda la institutul de formare a profesorilor (Inspé), a precizat că acesta nu este cadru universitar de cercetare, ci profesor din învățământul secundar detașat la universitate. Instituția a transmis că fusese informată încă din mai 2025 despre suspiciunile privind medalia, iar în iulie 2025 a sesizat Parchetul. În septembrie 2025, universitatea a deschis și o procedură disciplinară, finalizată printr-o decizie emisă în decembrie 2025, a cărei natură nu a fost făcută publică. Reamintim că jurnaliștii Scena9 au contactat universitatea încă din 2019, pentru a adresa întrebări despre cazul Montaclair, fără ca aceste întrebări să fie luate în seamă.
Într-o conferință de presă susținută pe 24 februarie 2026, procurorul Paul-Édouard Lallois a descris cazul drept „atipic” și „de necrezut”, vorbind despre „o vastă mistificare” construită în jurul acestui premiu. Potrivit procurorului, în jurul medaliei Montaclair ar fi creat „un întreg ecosistem” menit să-i confere aparența unei distincții academice internaționale. Confruntat cu elemente concrete din anchetă, Montaclair „răspunde mereu pe lângă subiect”. Procurorul califică explicațiile acestuia ca fiind „de pe lună” (lunaires) și spune că Montaclair încearcă să prezinte cazul drept o tentativă eșuată a mediului universitar de a crea o distincție științifică. „Dacă această medalie este o înșelătorie, eu sunt prima victimă”, a declarat Montaclair pentru L’Est Républicain. Lallois a adăugat că autoritățile au în vedere expertizarea psihologică a lui Montaclair.
În timpul audierilor, Montaclair a recunoscut însă că a comandat personal medalia în mai 2016, de la un bijutier parizian, pentru aproximativ 250 de euro. El continuă însă să nege că ar fi comis vreo infracțiune și susține că, pentru ca medalia lui să reprezinte un fals, ar trebui să existe un original de referință.
Ancheta a scos la iveală și că instituțiile care ar fi acordat premiul – International Society of Philology (INSOP) și University of Philology and Education (UPAE), prezentate ca având sediul în Lewes, Delaware, SUA – nu există fizic și nu au existat decât prin intermediul site-urilor lor. Același lucru pe care l-am arătat și pe Scena9, în urmă cu șapte ani. Potrivit procurorului, Montaclair a recunoscut că a creat el însuși aceste site-uri.
Ancheta judiciară mai examinează și un doctorat american pe care profesorul francez susține că l-ar fi obținut de la aceeași universitate din Delaware. În 2018, acesta a cerut recunoașterea diplomei în Franța, însă Ministerul Învățământului Superior a refuzat-o, constatând că instituția nu este acreditată și că documentele prezentate conțin anomalii. Verificările ulterioare au arătat că adresa universității corespunde unor spații comerciale, iar site-ul acesteia a ajuns ulterior să redirecționeze către o platformă de dating.
Anchetatorii încearcă acum să stabilească dacă această medalie sau doctoratul revendicat au avut consecințe concrete asupra carierei lui Montaclair: de exemplu, asupra obținerii detașării la universitate sau asupra statutului său profesional – ceea ce ar putea constitui elemente ale infracțiunii de escrocherie. Deocamdată, unul dintre beneficiile identificate public este faptul că, în 2016, orașul natal al acestuia, Montbéliard, i-a acordat lui Montaclair medalia de onoare a orașului, după ce s-a anunțat că acesta urma să primească medalia pentru filologie, în cadrul unei ceremonii organizate chiar într-un palat al l’Assemblée nationale de la Paris. Împrejurările în care a fost organizată ceremonia din capitală rămân neclare, dar în urma demarării anchetei, municipalitatea din Montbéliard i-a retras lui Montaclair medalia de onoare.
„Dacă tot ceea ce se spune este adevărat, este un adevărat roman”, a declarat pentru France 3 Franche-Comté istoricul Hugues Daussy, care conduce universitatea franceză unde a predat Montaclair. „Mi se pare stupefiant – ai impresia că este imposibil să păcălești atât de mulți oameni.”
Investigația din Franța este în curs de desfășurare.
În 2019, nu am reușit să aflăm dacă academicianul Eugen Simion, care a încetat din viață în 2022, chiar a primit vreodată medalia. La câteva luni de la publicarea anchetei de pe Scena9, într-un interviu acordat publicației Făclia, Simion susținea că suspiciunile legate de această distincție erau urmarea unei „erori de informație”. „«Medalia de Aur pentru Filologie în memoriam Alfred Nobel» există. Și voi merge în toamna aceasta la ceremonia în care Medalia mi se va acorda,” a precizat academicianul.
Nici când am încercat să aflăm dacă Academia Română a investigat suspiciunile de fraudă intelectuală din jurul acesui premiu, așa cum anunțase inițial, n-am avut mai mult succes. „Academia n-a înființat o comisie de anchetă, ci a delegat această sarcină către serviciul de relații externe”, ne-au explicat în 2019 cei de la departamentul de comunicare al Academiei Române. „Colegii de acolo au scris de două ori către Societatea de Filologie, dar nu au primit răspuns. N-a fost propriu-zis o anchetă, ci mai degrabă o tentativă de investigație. Nu a existat o concluzie, deoarece colegii nu au primit răspuns și au abandonat”.
În acest caz cu multe necunoscute, un lucru rămâne limpede: ceea ce în 2019 părea o poveste absurdă despre o distincție academică inventată a ajuns în sfârșit să fie tratat de autoritățile franceze ca o înșelătorie de proporții.
Ilustrație: Sorina Vazelina
