Pe vremea asta schimbătoare, e bine să avem planuri de rezervă, în caz că ne prinde furtuna pe drum. Am pregătit o listă de refugii pentru săptămâna care de-abia începe: discuții și expoziții, artă de stradă, artă conceptuală și artă sonoră, plus un spectacol de luat aminte.
Descoperirea unei artiste, de la Ioana
Intersecțiile de miercuri. Alexandru Solomon în dialog cu Svetlana Cârstean, București, Rezidența BRD Scena9, miercuri, 5 iunie, de la 19:30
Ușor-ușor, lumea artelor și umanioarelor din România își recuperează figurile istorice marcante, trecute în con de umbră din cauza schimbărilor de regim politic sau pur și simplu uitate în câte-un colț prăfuit al uitării. A venit rândul artistei, istoricei a artei și profesoarei Yvonne Hassan. Hassan a fost printre fondatorii Uniunii Artiștilor Plastici, doctor al Facultății de Filosofie din București, elevă a artiștilor M.H. Maxy și Alexandru Ciucurencu, precum și cea mai bună prietenă a poetei Nina Cassian. Iar anul acesta, sezonul de primăvară al Muzeului Național de Artă Contemporană a debutat, printre altele, cu o expoziție dedicată artistei, care mai poate fi vizitată până pe 16 iunie. Artizanii săi sunt curatorul Adrian Buga și fiul lui Yvonne Hassan, regizorul Alexandru Solomon. Solomon nu e doar un excelent documentarist, ci și un intelectual public vocal și curajos, pe care e o plăcere să-l asculți. Miercuri, la Rezidența BRD Scena9, va sta de vorbă cu Svetlana Cârstean despre istorie, memorie și moșteniri culturale. Cum construiești rețele ale amintirii artei? Cum a navigat Yvonne Hassan parcursul său unic în peisajul culturii românești, de la legile anti-evreiești ale lui Antonescu, până sub ochii consumatorilor de artă din 2019? Astea și alte întrebări își caută răspuns pe 5 iunie.
O aventură cu street art, de la Luiza
Mural Gang cu Ion Barbu // Street Delivery Quinet, București, sâmbătă, 8 iunie și duminică, 9 iunie, de la 11 la 18
Artistul Ion Barbu aterizează sâmbătă de pe Planeta Petrila pe strada Edgar Quinet din București și caută voluntari să-l ajute cu pictarea gangului de acces spre Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Proiectul Mural Gang a ieșit din mintea arhitectului și ilustratorului Justin Baroncea, responsabil, printre altele, pentru unele dintre cele mai țicnite benzi desenate de la noi. Anul trecut, street artist-ul Pandele s-a cățărat pe schele să deseneze gangul, iar anul ăsta vine Ion Barbu. Și are nevoie de ajutoare. Dacă nu știi ce să faci weekendul ăsta în București și vrei să pui umărul la un mural și să lucrezi cu magicianul Ion Barbu, trimite până miercuri, 5 iunie, un mail pe adresa ideilagram@gmail.com cu ziua și intervalul în care poți să ajuți. Zeii street art-ului îți vor fi recunoscători.
Un spectacol despre homofobie, de la Ionuț
Căpcăuni/Ogres, 6 iunie, Teatrul Odeon, ora 19.00
Am văzut spectacolul Căpcăuni/Ogres la Paris în urmă cu doi ani la Théâtre Ouvert și mă bucur să văd că ajunge și la București săptămâna asta (în cadrul programului România- Franța 2019).
Eugen Jebeleanu (n. 1989, actor și regizor stabilit în Franța de niște ani buni) a lucrat la acest spectacol împreună cu dramaturgul Yann Verburgh și cu scenografa Velica Panduru, miza principală fiind aceea de trasa o hartă mondială a homofobiei, din Brazilia, până în Iran și România. La fel ca în alte spectacole făcute de Jebeleanu, și aici sunt prezente referințele la figuri de basm și motive tradiționale românești, plasate într-un spațiu auster, cu linii fine și subtile de joc. „Noi nu vorbim la repetiții despre cum e să joci un homosexual. Ce înseamnă asta? Omul ăla poate fi un jurnalist, poate fi un un profesor. Poate fi un om pur și simplu. Homosexualitatea nu e o meserie”, îmi spunea Eugen Jebeleanu într-un interviu pe care l-am făcut cu el și cu Velica Panduru în 2017. Citește aici un articol despre Căpcăuni/Ogres scris de Oana Stoica.
Un tur prin cimitir, de la Venera
Cele mai frumoase cripte ale boierilor din trecut, Cimitirul Bellu, sâmbătă, 8 iunie, de la 17:00 la 19:00
Probabil că te-ai plimbat deja măcar o dată prin Cimitirul Belu și te-ai minunat în fața celor mai luxoase case ale somnului veșnic. Weekend-ul acesta ai ocazia să afli povestea oamenilor care se odihnesc în ele, de la istoricul de artă și cercetătorul, Oana Marinache. Cimitirul a fost proprietatea unui boier aromân, Barbu Bellu, fost ministru al culturii în 1862. A transformat locul într-un lăcaș al celor mai apreciate personalități din istoria noastră. Aici se odihnesc poeți, muzicieni, scriitori, actori, filosofi și politicieni. Sunt tare curioasă să aflu ce înseamnă luxul și estetica acestor case pentru eternitate, care ne fac să uităm de frica de moarte prin simboluri ale puterii și măreției. Rezervă-ți loc până vineri, la tururighidate@gmail.com.
Artă sonoră, de la Diana
Her Voice. Femei în creația sonoră recentă, Muzeul de Artă Recentă, vineri, 7 iunie, ora 19
Ne petrecem mare parte din viață neatenți la sunetele din jurul nostru, decuplați de la ele. Mai puțin când te trezește vreo bormașină din apartamentul vecinilor sau când ajungi într-o pădure și te șochează ce liniște e. Spre lumea asta mai puțin explorată a sunetului s-au orientat șapte artiste, muziciene, poete și sunetiste de la noi. Au realizat creații sonore despre familie și copilărie, despre corp, despre realitate și poezie, pe care le puteți asculta vinerea asta la Muzeul de Artă Recentă, într-un eveniment SEMI SILENT. Iar până la evenimentul de vineri, vă recomand să ascultați acasă o lucrare a uneia dintre artiste, Mara Mărăcinescu. E o explorare extrem de intimă și curajoasă despre ce înseamnă să fii femeie.
Artiști despre ecologie, de la Andra
Expoziția „Becoming My Extinction”, galeria Suprainfinit (București), vernisaj joi, 6 iunie, de la ora 19 (deschisă până pe 3 august)
Pe măsură ce curg știrile despre schimbările climatice, ne mai îngrijorăm în treacăt, mai discutăm una, alta despre cum lumea noastră se duce de râpă, după care ne revenim la ritmul nostru, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. La tema asta, de altfel, a tensiunii între criza globală și pasivitatea noastră, ne îndeamnă să reflectăm și artistele care s-au ocupat anul ăsta de Pavilionul Lituaniei de la Bienala de la Veneția, amintindu-ne că apocalipsa vine tiptil, fără surle și trâmbițe. Ei bine, arta chiar e una dintre căile pe care putem ajunge - și rămâne - la subiecte vitale (la propriu, unele dintre ele), cum ar fi ecologia, formele de viață, munca și schimbarea, iar expoziția care se deschide joi la Suprainfinit pare un portal numai bun. În cadrul ei, expun unii dintre cei mai interesanți artiști români (nume consacrate, cum ar fi cel al lui Ștefan Bertalan, pe care, dacă nu-l cunoașteți, chiar vă rog s-o faceți, sau nume importante ale scenei contemporane, cum ar fi Vlad Nancă sau Biroul de Cercetări Melodramatice). Sunt foarte curioasă cum va arăta întâlnirea dintre lucrările lor, mai ales că, din câte înțeleg din prezentare, ele sunt gândite să alcătuiască împreună un corp comun.
Foto main: Imagine din spectacolul „Căpcăuni / Ogres”; Autor: Geoffrey Fages
