Asociația Moașelor Independente (AMI) s-a rupt în două la începutul acestui an. Organizația non-guvernamentală luptă pentru reintegrarea profesiei moașelor în sistemul medical, în condițiile în care România este „singura țară europeană unde există riscul de extincție al acestei profesii”. În același timp, oferă sprijin esențial femeilor din țară, unde accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă e în scădere.
Scindarea AMI își are rădăcinile într-un conflict de valori și viziune ale membrelor, pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate, cum sunt dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Adâncit de noua afiliere politică a președintei, acest conflict a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite.
Mai multe persoane acuză actuala conducere de ostilitate și neplata serviciilor și salariilor. Câteva organizații pentru drepturile femeilor își așteaptă și ele de luni bune banii pentru munca lor, iar conducerea spune că încearcă să evite insolvența și de aceea întârzie plățile.
Cum s-a ajuns la această scindare și cine are cel mai mult de pierdut de pe urma ei?
25 de viitori părinți, mame și tați deopotrivă, se adună într-o duminică dimineață la cursul prenatal găzduit de Maternitatea din Ploiești. O mamă își ține nou-născutul în brațe în timp ce altele iau notițe, ca la școală. „Plânsul e modul copilului de a comunica cu noi”, explică moașa Silvia Moise.
Aceste cursuri îi ajută pe părinți să distingă mai ușor informația cu o bază științifică de miturile pe care le-au auzit de la rude sau le-au citit pe internet. Unele dintre viitoarele mame credeau, de pildă, că după naștere n-au voie să mănânce usturoi sau că nașterea naturală are loc numai când ai probleme de sănătate. „Am auzit multe informații greșite sau care creau anxietate”, explică Diana, o femeie de 27 de ani dintr-un sat de lângă Ploiești. „Mă ajută faptul că aici se normalizează ideea asta că, bă, toate trecem prin asta, nu sunt eu aia oropsită”.
Multe femei vin la cursuri speriate de durerea la naștere, dar și de atitudinea personalului din spitale, despre care află că nu e mereu empatic, explică moașa Silvia Moise, care ține cursuri prenatale și postnatale din 2011. Din octombrie 2024, le face prin Asociația Moașelor Independente, unde e membră încă de la înființarea ONG-ului, în urmă cu 12 ani.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, moașa este o expertă în sănătatea reproductivă și poate acoperi o gamă mai largă de servicii pe lângă asistarea nașterii și cursurile post și prenatale, cum ar fi educația sexuală, cu tot ce înseamnă metode de contracepție, prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, consimțământ etc. „Moașa are o misiune importantă în consilierea privind sănătatea și în educație, nu doar pentru femeile și persoanele cu identități diferite de gen pe care le ajută, ci și în comunitate și familie”, scrie Confederația Internațională a Moașelor.
În România, există în jur de 600 de moașe active, un număr extrem de mic în comparație nu doar cu media europeană, ci și cu trecutul local. Imediat după Revoluție, erau înregistrate peste 12.000 de moașe, dar desființarea programelor educației specifice din 2005 a dus la o scădere constantă. În prezent, există doar trei universități din țară unde femeile pot deveni moașe – la Galați, Craiova și la București, unde AMI a făcut eforturi susținute de promovare e a specializării. Cu toate acestea, rolul moașelor rămâne în continuare neclar în sistemul medical și nu există norme clare pentru ca ele să-și exercite independent profesia. În unele spitale, ele sunt încadrate ca asistente medicale, iar în multe spitale publice din țară ele lipsesc cu desăvârșire. Dacă în România avem circa 3 moașe la 100.000 de locuitori, majoritatea țărilor europene au undeva între 20 și 60 moașe, în condițiile în care țări ca Olanda, Franța, Marea Britanie această profesie este reglementată și sprijinită de stat.
La început, în boardul Asociației Moașelor Independente erau 15 membre, moașe și lucrătoare în domeniul sănătății, însă nu toate erau active. Melania Tudose, actuala președintă, și Irina Mateescu, fosta vicepreședintă, au fost cofondatoare. „Ea era la Buzău, eu eram la București,” povestește Irina Mateescu. „Eu am fost în mediul privat, ea în spital de stat.”
Irina Mateescu s-a hotărât să lupte pentru drepturile reproductive ale femeilor în urmă cu 21 de ani, după ce l-a născut pe primul din cei patru copii ai săi. Spune că experiența traumatizantă a sarcinii și a nașterii într-un spital de stat din România a aruncat-o în depresie postnatală. „Și atunci mi-am făcut o promisiune: dacă eu supraviețuiesc, o să ajut alte femei”, povestește ea acum.
Până să cofondeze AMI, Irina Mateescu a făcut Facultatea de Moașe, a lucrat într-un ONG pentru prevenirea abandonului matern și a asistat sute de nașteri. În 2010 și-a făcut propriul site, Naște cum simți, ca educatoare prenatală, printre puținele resurse pe această temă din țară.
Conform CV-ului, Melania Tudose este moașă clinician, cu un doctorat în medicină. A fost lectoră universitară la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, iar în prezent este vicepreședinta Asociației Europene a Moașelor (EMA). „A fost suficient să asist prima naştere şi am înţeles că asta îmi doresc să fac,” povestește ea într-un interviu, deși la începutul vieții adulte voia să devină actriță. „Momentul venirii pe lume a unui copil este marcat de o încărcătură emoţională greu de exprimat în cuvinte obişnuite şi pe care doreşti din ce în ce mai mult să o retrăieşti”.
Asociația Moașelor Independente a reușit, în cei 12 ani de existență, să sprijine prin programele ei numeroși viitori și actuali părinți. A organizat cursuri pentru tineri despre educația sexuală și reproductivă, a ținut traininguri personalului medical. După invazia Rusiei în Ucraina, a deschis un helpline destinat refugiaților, majoritatea mame cu mai mulți copii, pe care le-au ajutat să se integreze. Pentru copiii lor, au deschis o grădiniță la sediul ONG-ului din București. AMI oferea servicii gratuite de consiliere pentru victimele violenței, servicii medicale pentru prevenirea sarcinilor și sprijin în reintegrarea școlară pentru mamele minore. În 2023, a deschis și primul helpline pentru consiliere telefonică a tinerilor și persoanelor vulnerabile privind sănătatea sexuală și violența de gen. În același an, a semnat un parteneriat cu Facultatea de Moașe și Asistență Medicală de la Universitatea de Medicină Carol Davila din București, prin care a reușit introducerea specializării de moașă și susținerea viitorilor candidați cu cursuri și sesiuni de mentorat gratuite pentru admitere.
Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
Mărul discordiei: avortul
Potrivit mai multor surse din organizație, ruptura din interiorul Asociației Moașelor Independente a început în ultimii ani, odată cu deschiderea către proiecte plătite care abordează probleme mai largi ale femeilor în societate: violență de gen, educație sexuală, acces la avort și contracepție. Punctul de turnură a fost lansarea în 2024 a două rapoarte realizate de asociație, pe teme controversate în comunitatea medicală – violența obstetrică și accesul la avort în siguranță. Acestea au stârnit un conflict care le-a divizat iremediabil pe membre.
Unul dintre rapoarte expune tratamentul nedrept și abuziv al cadrelor medicale din obstetrică (medici, moașe, asistenți, infirmieri) față de viitoarele mame din România. Violența obstetrică e un fenomen ignorat și negat explicit de către medici.
Cel de-al doilea raport lansat de AMI documenta refuzul tot mai mare al medicilor de a întrerupe sarcini la cerere. Cercetarea arată că 552 din cele 959 de unități medicale publice și private care au răspuns ONG-ului nu ofereau în 2024 acces la acest serviciu public de sănătate. Cel mai recent, o anchetă jurnalistică arată că 49 din 87 spitale publice care au răspuns solicitării jurnaliștilor nu au niciun medic dispus să facă avort. În felul ăsta, avortul devine din ce în ce mai prohibitiv, serviciul medical fiind disponibil mai degrabă la privat, pentru femeile care își permit să dea câteva mii de lei, cât costă procedura.
Odată cu lansarea rapoartelor AMI, mai multe moașe au avut parte de critici, conflicte și chiar intimidare din partea medicilor în subordinea cărora lucrează. „Au fost puse să-și dea demisia din asociație, au fost amenințate”, povestește una dintre fostele membre AMI, care pune reacția medicilor pe seama convingerilor lor conservatoare. „Moașe din spital și-au luat-o pe subiectele astea, au fost amenințate de medici, colegi, directori medicali, alte moașe,” confirmă Irina Mateescu, fosta vicepreședintă și manageră de proiect a asociației. „Le ziceau: Ce vă pasă vouă de chestia asta, de ce vorbiți despre avort? (...) A fost foarte rău, le-au amenințat că nu le mai lasă să asiste nașterea.”
Pierderea locului de muncă din cauza unor principii care contravin convingerilor conservatoare îmbrățișate de mulți medici e o temere serioasă în rândul moașelor care lucrează în spitale, cred toate fostele membre AMI cu care am vorbit. Unele dintre angajate împărtășesc această viziune, care condamnă, printre altele, avortul, altele pur și simplu aderă la ea ca să nu-și piardă venitul.
„E ca și cum aș fi părtașă la o crimă”
Conflictul din interiorul asociației s-a adâncit decisiv în vara lui 2024, în timpul unui teambuilding ce reunea mare parte din membrele board-ului AMI. Unele dintre ele „au început să spună că noi [moașele] n-avem nicio treabă cu avortul, că nu sunt de acord să fie asociate cu asta”, povestește o fostă membră prezentă la teambuilding. „Ele consideră că moașele sunt profesioniști din sănătate care lucrează cu viața, nu cu moartea”. De cealaltă parte, existau vocile care susțineau că moașele ar trebui să se implice activ în probleme mai largi care țin de sănătatea reproducerii, inclusiv întreruperile de sarcină.
Discuția despre avort s-a extins dincolo de teambuilding. O altă moașă spune că a decis să plece din asociație din cauza diferențelor de valori care s-au conturat. „Nu mai aveam aceleași viziuni sau mod de lucru asemănător”, explică ea. „Din punctul meu de vedere, nu poți să spui că ești moașă și să nu pui în centru femeia. Că dacă nu există femeia, nu există nici moașa, până la urmă.” Iar pentru ea, a pune în centru femeia înseamnă și să-i respecți dreptul de a decide asupra propriului corp.
„Eu sunt ortodoxă practicantă. Dacă aș putea să conving pe cineva să păstreze copilul, aș face-o. Pentru mine aia e crimă”, spune Aniela, moașă membră AMI și secretară în actualul Consiliu Director al organizației. „Trebuia să te gândești înainte că puteai să rămâi însărcinată,” crede ea. „Ești responsabilă pentru actele tale sexuale și pentru actele tale, în general. Nu aș îndruma pe nimeni, nicăieri, să se descurce. E ca și cum aș fi părtașă la o crimă.” Înainte să dea la Facultatea de Moașe, Aniela a fost actriță. N-a apucat să lucreze în domeniu pentru că își crește cele două fiice.
„Eu, ca moașă, sunt pentru viață și pentru bebeluș, pentru copil și pentru naștere”, spune și moașa Andrea, care lucrează într-un spital de stat dintr-un oraș din Transilvania și spune că deseori în munca ei întâlnește fete de 12-13 ani care vin să nască. Aproape jumătate din mamele sub 15 ani din Europa provin din România, iar moașa crede că pentru aceste tinere ar trebui să existe un program de sprijin la nivel național. „Eu nu pot să încurajez femeile sau fetele să opteze pentru avort”. Andrea e membră AMI, a terminat un master în sănătatea reproducerii umane și ține cursuri pentru gravide, cursuri de babywearing și prim ajutor pediatric.
Elena, moașă și membră în boardul actual, crede că întreruperea de sarcină ar trebui să aibă loc doar în anumite contexte. „La noi la spital [de stat] se fac doar avorturi terapeutice sau dacă există un caz foarte, foarte deosebit - un viol”, explică Elena. Pentru oricare altă situație, moașa crede că femeia trebuie să-și asume „greșeala” sau „neatenția”. „Femeile care au 30 de ani și au rămas însărcinate și vor să facă un avort, să meargă în privat”, spune ea. „Nu facem avorturi așa, pe bandă rulantă”.
„Normalitate din punctul tău de vedere”
Avortul n-a fost însă singura temă care le-a divizat pe moașe. O altă participantă la teambuilding, care între timp a părăsit asociația, povestește că au ieșit la iveală divergențe despre drepturile persoanelor LGBTQIA+ și despre oportunitatea ca AMI să se implice în proiecte despre violența de gen.
Moașa Andrea își amintește reacția ei la discuția din teambuilding despre proiecte AMI care ar fi oferit servicii de sănătate mai multor categorii de beneficiari, care să includă și comunitatea LGBTQIA+. „Eu așa am zis: Să nu intrăm în aceste proiecte și să păstrăm tradiția profesiei de moașe pentru familii tradiționale”, povestește Andrea. „Eu, ca moașă și ca om religios, eu doar aceste relații, bărbat cu femeie, [le consider normale]. Și atunci cineva mi-a spus: Normalitate din punctul tău de vedere. Sinceră să fiu, m-am supărat un pic, că acuma totul este normal din punctul cuiva de vedere”, mai spune ea.
„Deci trebuie să tolerez și să promovez un lucru nefiresc pentru bani! Asta impune societatea!”, spune o altă membră AMI pe grupul intern al asociației creat după teambuildingul din 2024. Din punctul ei de vedere, asociația ar trebui să promoveze „normalitatea” și să nu-și asume probleme sociale. „Aceste proiecte sunt primii pași spre dreptul la fertilizație in vitro pentru ele, și ne trezim în câțiva ani cu persoane cu organe genitale externe masculine dar cu uter și vin la cezariană programată”. Când aceeași moașă spune că nu înțelege ce înseamnă egalitatea de gen într-un proiect care includea persoane trans, Irina Mateescu, pe atunci vicepreședintă, i-a amintit că AMI era parte din Coaliția de Gen, comunitatea ONG-urilor care luptă cu discriminările pe bază de gen. „Chiar dacă tu sau altă moașă nu vă doriți să respectați egalitatea de gen, acest lucru nu poate fi prezent sub nicio formă la muncă. Nu putem discrimina persoanele cu care lucrăm. Este ceva la care ați aderat ca profesioniști în domeniul sănătății, principiile nediscriminării”, arată Mateescu pe chat-ul de Whatsapp.
Pentru Irina Mateescu și colegele care susțin dreptul femeii de a decide asupra propriului corp, moașa este, așa cum atestă și Organizația Mondială a Sănătății, o expertă în sănătatea reproducerii, cu tot ce presupune acest rol. „Moașele din alte țări lucrează în comunități pe educație sexuală, vaccinare, screening-uri, menopauză, prevenirea cancerelor”, explică Mateescu. „E un domeniu enorm, nu e doar nașterea”.
Din maternitate, în politică
Melania Tudose, președintă AMI de la înființare, a asistat peste 5.000 de nașteri la maternitatea din Buzău, ce aparține de Spitalul Județean de Urgență. Acolo a avut mai multe funcții încă din 1986, de la asistentă obstetrică-ginecologie, la moașă și tutore pentru alte moașe. Cu toate acestea, unele dintre fostele sale colege își amintesc că Tudose se plângea des că nu e respectată de unii dintre medici din cauza statutului precar pe care profesia asta îl are în sistemul de sănătate. Una dintre moașele care a colaborat mai mult timp cu asociația și a cunoscut-o, povestește că Tudose, care a lucrat în spital încă din anii ‘80, a văzut multe femei la un pas să-și piardă viața sau libertatea din cauză că încercaseră să-și provoace avort, ilegal pentru mai bine de 20 de ani în comunism. „Deci înțelege că este necesar să existe acces la avort”, e de părere fosta colaboratoare, care crede însă că Tudose și-a schimbat substanțial atitudinea după ce a intrat în politică.
În toamna lui 2024, Melania Tudose s-a pensionat din postul de moașă la maternitatea de stat din Buzău. La o lună după pensionare, a devenit consilieră din partea PSD și, de anul trecut, conduce Comisia pentru sănătate, muncă, familie, protecție socială și protecție copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități din partea PSD, în cadrul Consiliului Județean Buzău. O serie de postări pe contul ei de Facebook arată că a derulat o amplă campanie pentru alegerile locale de anul trecut, în care s-a pozat alături de fostul premier Marcel Ciolacu.
În ultimii zece ani, partidele politice mainstream din România au îmbrățișat idei conservatoare și chiar extremiste, începând cu referendumul din 2018 pentru redefinirea familiei în Constituție. Susținerea referendumului de către puterea politică de atunci a dus Partidul Social Democrat în tabăra unor partide apropiate de cel al lui Viktor Orban din Ungaria, cu o agendă pro-natalistă.
Mișcarea locală împotriva avortului a importat modelul american al centrelor de „criză de sarcină”, după cum arată raportul realizat de Human Rights Watch în țara noastră. În luna septembrie a acestui an, doi deputați ai partidului extremist POT (Partidul Oamenilor Tineri) au depus la Senat o inițiativă legislativă pentru interzicerea avortului. Senatoarea și vicepreședinta PSD Victoria Stoiciu, cunoscută pentru apărarea drepturilor omului, spune că partidul ei nu ar vota o asemenea inițiativă legislativă. De asemenea, actuala conducere a Comisiei de Obstetrică și Ginecologie din cadrul Ministerului Sănătății, precum și cea a Societății de Obstetrică și Ginecologie din România, se opun acestei tentative de incriminare a avortului.
Deși îi recunoaște acesteia meritele, una dintre fostele colaboratoare crede că reticența Melaniei Tudose de a susține cauze precum avortul vine din teama de a nu deranja superiorii, fie ei din spitale sau din politică. Alte foste colege spun că această atitudine a împiedicat-o pe președintă să le dea curaj moașelor să-și ceară vocal drepturile într-un mediu de lucru deja ostil cu ele. La lansarea raportului despre violență obstetrică, o fostă angajată își amintește că Tudose și-a arătat această reticență: „că nu e oportun acum, că noi trebuie să ne împrietenim cu obstetricienii, nu să ni-i antagonizăm cu tot ce facem prin asociație”.
Unele dintre moașele cu care am vorbit cred că legătura politică a președintei AMI a contribuit semnificativ la ruptura echipei. „A fost o influență negativă din punctul ăsta de vedere. Nici nu ai cum să rămâi [la fel], că trebuie să te supui oarecum regulilor partidului”, explică o fostă angajată AMI. Alta crede că, odată cu intrarea președintei în politică, imaginea asociației va fi construită în jurul ideii de familie tradițională, împărtășită de mai multe partide românești. PSD a eliminat de curând cuvântul „progresist” din statutul său, redactat în urmă cu 20 de ani. În schimb, a ales să sublinieze că susține „valori naționale, religioase, tradiționale”.
Unul dintre finanțatorii AMI, Plan International, organizație globală cu aproape un secol de existență, a etichetat ONG-ul românesc cu red flag pentru afilierea sa politică la PSD, care nu e compatibilă cu activitatea non-guvernamentală. Plan International nu e singura entitate care a semnalat nepotrivirea între organizația non-guvernamentală și politică. Consiliul Economic și Social, instituție publică ce oferă feedback pe inițiative legislative înainte să fie supuse votului în parlament, are mai multe locuri pentru societatea civilă care asigură, în felul ăsta, respectarea drepturilor omului. Anul trecut, AMI a fost refuzată de pe locurile libere din CES din cauza apartenenței politice a președintei Melania Tudose. „Este de precizat faptul că nu sunt eligibile acele organizații în care membrii conducerii organizației (președinte și consiliu director) sunt membri ai conducerii unui partid politic sau persoane care au fost alese într-o funcție publică. Înțelegem că în cazul precizat de dvs. se aplică această situație”, e mesajul din noiembrie 2024 transmis de platforma votONG, locul în care societatea civilă își alege reprezentanții în foruri consultative din instituțiile statului.
Contactată în repetate rânduri de autoare, Melania Tudose a refuzat să răspundă întrebărilor Scena9, spunând că un astfel de articol va amenința și mai mult situația moașelor din România. „Profesia de moașă salvează mame, copii și familii. A dumneavoastră nu salvează”, ne-a spus aceasta.
Asociația se rupe în două
După teambuilding-ul care a împărțit apele, moașele din AMI au hotărât să formeze o federație cu două ONG-uri: Asociația Moașelor Independente, respectiv Asociația Moașelor din România, un ONG înființat încă din 1995, de mai multe moașe de la Spitalul Universitar de Urgență București, dar inactiv la momentul discuțiilor. Această formulă urma să le ajute pe moașe să-și continue munca, dar reflectând divergențele de viziune tot mai pregnante din jurul avortului și al altor teme apropiate. N-au apucat însă să decidă fiecare în care dintre cele două organizații își va continua activitatea, iar discuțiile au ajuns să se complice și din cauza resurselor.
Acum trei ani, când a început criza refugiaților odată cu invazia Ucrainei de către Rusia, au venit și primii bani către Asociația Moașelor Independente. Înainte de asta, membrele au făcut voluntariat și, uneori, tot ele și familiile lor donau niște sume modeste. În 2022 a fost startul unei munci plătite, pentru prima oară în istoria asociației. „Eram 50 de femei care ne puneam casa la dispoziție. Am cazat peste 200 de refugiate care erau în tranzit”, își amintește Irina Mateescu, fosta vicepreședintă și responsabila cu atragerea fondurilor. Cu primele finanțări, AMI a deschis un helpline unde refugiații puteau reclama abuzuri și puteau cere lucruri de bază pentru supraviețuire. Helpline-ul avea să devină un adevărat colac de salvare pentru mamele din Ucraina care aveau nevoie de lapte, hrană și vaccinuri pentru copiii lor, sau pentru ucrainencele care au fost violate și agresate de români când au ajuns în țară.
Trei ani mai târziu, la discuțiile despre cum se vor împărți moașele în cele două ONG-uri, Irina Mateescu a adus în discuție banii aduși în AMI din 2022, de când a început să lucreze ca manageră de proiecte. „Pentru noi e frustrant că pierdem toată munca din spate, doar în acești trei ani a existat o capacitate financiară crescută. Practic, e vorba de o creștere de la 5.000 de euro la 3.000.000 euro”, scria Mateescu pe grupul intern al organizației. Discuțiile despre împărțirea moașelor urmau să aibă loc după alegerile interne din cadrul AMI.
Acestea au avut loc în ianuarie 2025. Deși anunțase că nu va mai candida la președinția asociației, în cele din urmă Melania Tudose a fost singura candidată pentru acest post, după ce Irina Mateescu a decis să se retragă. A fost votată aproape în unanimitate. După alegeri însă, înțelegerea inițială privind formarea unei federații a picat, iar Melania Tudose a refuzat să semneze protocolul de colaborare între cele două ONG-uri de moașe.
La scurtă vreme după ce Tudose a fost realeasă președintă, Irina Mateescu spune că i-au fost retrase toate atribuțiile de management. Deși era în concediu medical prescris de medic, Mateescu a fost programată la comisia disciplinară din interiorul AMI și la medicina muncii. La sfatul avocatului, și-a continuat concediul, timp în care o îngrijea și pe una dintre fiice, care suferise arsuri grave și fusese transferată la un spital din Belgia. Când s-a întors din concediu, Mateescu spune că a încercat să ia legătura cu președinta AMI și cu alte membre, dar nu i-a răspuns nimeni. „Am primit direct încetarea contractului. În baza unui raport pe care nu mi l-au prezentat”. În decizia de desfacere a contractului de muncă și sancționare disciplinară apar ca motive „defăimarea asociației pe grupurile publice ale moașelor” și „utilizarea resurselor în alt ONG, respectiv, Asociația Moașelor din România”.
Fosta vicepreședintă a contestat desfacerea contractului de muncă în instanță. Ca răspuns, Melania Tudose a cerut „punerea [Irinei Mateescu] sub interdicție pentru o posibilă alterare a facultăților mentale”, așa cum arată unul dintre documentele depuse la apel.
Între timp, după alegerile interne, mai multe membre s-au retras informal din asociație. Din punct de vedere juridic, ele sunt membre în continuare, pentru că nu pot fi demise decât prin vot unanim. Mateescu a preluat ONG-ul Asociația Moașelor din România, unde, alături de foste colege din AMI, a început mai multe proiecte centrate, printre altele, pe acces la avort, contracepție, educație sexuală.
Proiecte suspendate și plăți blocate
Una dintre colaboratoare Asociației Moașelor Independente care a decis să plece după aceste tensiuni spune că motivele au fost atmosfera toxică de la birou și atitudinea celor din noua conducere. Timp de o lună, colaboratoarea s-a ocupat de proiectele obținute de organizație, în ciuda faptului că nimeni din conducere nu i-a răspuns la mailurile de muncă. Povestește că, după concedierea fostei vicepreședinte, nu a existat nicio întâlnire cu echipa, pentru a discuta vreo strategie. Când a decis să plece, femeia spune însă că Melania Tudose a încercat s-o intimideze. „Să știi că, dacă stai cu noi, vei fi apărată inclusiv de asociație. În momentul în care pleci, tu ești dușmanul nostru”, susține fosta colaboratoare că i-a spus președinta. „Nu știu la ce se refereau, nu au intrat în detalii.” Apoi i-a fost ignorată cererea de încetare a contractului, pe care noua conducere a încercat să-l suspende, invocând motive disciplinare. Femeia a făcut o chemare în judecată la Inspectoratul Teritorial de Muncă și a câștigat. Conducerea AMI a ignorat însă decizia ITM. În prezent, încearcă să anuleze în instanță toate contractele de muncă ale fostei angajate și să o pună să le dea înapoi toate salariile din urmă.
O altă angajată care și-a dat demisia spune că a avut și ea probleme când a vrut să plece în concediul aprobat deja de fosta vicepreședintă. „Mi-au scris atunci că nu pot să-mi iau concediu așa cum cred eu”, povestește ea. „Era un concediu la care eu aveam dreptul și nu înțelegeam care e problema”.
Atmosfera din ce în ce mai ostilă și mai intimidantă, după cum o descriu mai multe foste angajate, a făcut ca mai multe moașe și colaboratori pe diferite domenii să se retragă din asociație sau să-și mute activitatea în ONG-ul preluat de irina Mateescu.
Așa cum arată un document din aprilie 2025 privind starea de dificultate a AMI, trei din opt proiecte ale asociației au fost oprite. Acest lucru a însemnat că banii n-au ajuns la o parte din angajați și nici n-au fost folosiți pentru organizarea evenimentelor din program. „Pe mine nu m-au mai plătit pe luni de zile”, spune una dintre moașele care ținea cursuri prenatale și postnatale cu mame și avea contract cu AMI. „Pur și simplu ne-au dat pe noi afară și s-au băgat ele”. Moașa spune că nu a fost plătită pentru munca desfășurată între decembrie 2024 și aprilie 2025.
Unul dintre colaboratorii pe marketing s-a trezit cu facturi neachitate. Materialele realizate de el pentru promovarea proiectelor AMI fuseseră deja publicate, însă plata pentru ele nu a fost făcută. Fostul colaborator a cerut în repetate rânduri explicații, dar spune că cei din conducerea asociației răspundeau greu și divagau de la subiect. „Dacă inițial am avut impresia că e doar o dezorganizare sau o lipsă de capacitate managerială din partea lor, ulterior aveam toate elementele că de fapt le-au orchestrat pentru a se sustrage de la plată”, explică fostul colaborator. „Pur și simplu încercau să transfere responsabilitatea asupra mea”. El are de recuperat aproximativ 1.800 de euro.
Alți doi foști colaboratori susțin că nu și-au primit banii pe cel puțin o parte din munca depusă. Fosta avocată a asociației, Cristina Chira, a fost plătită parțial pentru munca ei într-un proiect și spune că, imediat după alegerile interne, nu i-a mai răspuns nimeni la mailurile de muncă. Apoi a primit o notificare cu suspendarea serviciilor. Ca avocată, a putut să-și rezolve litigiul de muncă la un executor judecătoresc, dar conducerea AMI a contestat decizia executării, iar acum încă se judecă.
„Stimată doamnă Mateescu, vă asigurăm că în acest moment depunem toate eforturile necesare pentru a realiza plățile în condiții de siguranță”, îi scria Irinei Mateescu actuala vicepreședintă, Narcisa Câmpean, motivând schimbarea board-ului. De la răspunsul ei din 7 martie 2025 și până acum au trecut șapte luni. Niciunul dintre foștii angajați și colaboratori cu care am vorbit pentru acest articol nu și-a primit încă banii restanți pentru munca depusă. Irina Mateescu, care a cofondat AMI, spune că, în trecut, asociația nu a avut niciodată datorii și și-au îndeplinit mereu indicatorii din proiecte. „Niciodată n-a fost vreo problemă până când nu au oprit ele [actuala conducere] plățile și au preluat controlul și pe angajări, și pe absolut tot”.
Noua conducere AMI a angajat o firmă care să evalueze starea financiară a asociației. Raportul privind starea de dificultate din aprilie 2025, semnat de președinta Melania Tudose, confirmă suspendarea proiectelor în derulare, pe motiv că există o „criză de personal”. Potrivit documentului, criza ar fi fost determinată de demisiile a doi angajați, refuzul altui angajat de a prelungi contractul, concediul medical al managerei de proiect și „suspendarea consilierului juridic din motive de conflicte de interese”. Același document mai atestă că personalul rămas „nu are experiența necesară pentru a prelua responsabilitățile suplimentare”.
„Femeile din România au cel mai mult de suferit”
Proiectul „Sănătate pentru noi toate”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Franței prin Ambasada Franței în România și destinat formării profesionale pentru personalul medical dintr-o perspectivă a egalității și lipsei discriminării, era unul amplu și implica ONG-urile unite în Coaliția pentru Egalitate de Gen. AMI era organizația care trebuia să coordoneze acest proiect de 100.000 de euro. „Moașele reprezintă cheia pentru noi de a debloca un pic accesul femeilor la sănătate,” arată Carmen Radu, specialistă în egalitatea de gen pentru asociația Feminism România, decizia ca AMI să fie ONG-ul cheie în această colaborare. Proiectul a fost însă oprit de noua conducere AMI înainte de termenul stabilit cu finanțatorul, iar două din cele șapte ONG-uri implicate în activități spun că nu și-au primit banii, deși și-au făcut treaba. La rândul ei, Carmen Radu are de recuperat de la AMI 14.000 RON pentru munca depusă.
Asociația SECS, care activează în domeniul educației sexuale și reproductive de peste trei decenii, are de recuperat 18.000 de euro de la AMI, responsabil cu toate plățile către colaboratorii din proiectul finanțat de Ambasada Franței. În proiect, SECS a găzduit cursuri de formare pentru 150 de moașe și cadre medicale, advocacy pentru schimbarea legislației pentru integrarea completă a moașelor în sistemul de sănătate și o campanie de conștientizare dedicată drepturilor femeilor la servicii medicale. „Noi ne continuăm treaba. Putem să lucrăm și fără niște bani, că noi am făcut voluntariat atâta timp în viața asta”, spune Gabriel, activist în cadrul asociației.
Un document din mai 2025 arată că ONG-urile implicate în proiectul finanțat de Ambasada Franței au trimis o scrisoare președintei AMI, Melania Tudose, prin care solicită informații despre proiect și plățile restante. „În ultimele două luni, asociația pe care o reprezentați a încetat să comunice cu noi, partenerele, a stopat plățile către unii din parteneri, furnizori și experte, iar aceste acțiuni pun în pericol proiectul ce a fost gândit ca o colaborare intersecțională strategică”, scriu semnatarii scrisorii.
Într-un comunicat de presă, noua conducere anunță suspendarea proiectului: „Am fost obligați să reținem sumele rămase din grant. Colaborăm în mod direct și transparent cu Ambasada Franței, pentru a gestiona cât mai responsabil această situație”.
Însă într-un răspuns oficial, Ambasada Franței spune că se confruntă cu „o situație dificilă” cu Asociația Moașelor Independente. „Am rugat AMI să plătească datoriile către parteneri în baza contractelor și facturilor și să ne returneze banii necheltuiți. AMI ne-a răspuns că nu pot face nicio plată pentru că asociația are în derulare o investigație internă. După ce am avut ședințe lunare de monitorizare a proiectului cu echipa, odată ce echipa s-a dezbinat nu am mai putut obține nicio informație de la AMI despre cheltuieli”, spune reprezentanta Ambasadei, Magali Vuillaume. În prezent, Ambasada Franței a deschis o investigație internă pentru a afla ce s-a întâmplat cu banii publici din proiect.
„Femeile din România au cel mai mult de suferit”
„Ne cerem scuze, din cauza volumului mare de muncă, nu am putut să vă răspundem la timp” este mesajul standard pe care refugiatele din Ucraina l-au primit de la helpline-ul Asociației Moașelor Independente, uneori și la două luni după ce au cerut ajutorul. Femeile apelează centrul pentru urgențe de tot felul, de la probleme de sănătate, la viol.
O fostă angajată povestește că a rugat în repetate rânduri noua conducere să aprobe plățile pentru consultații și analize medicale ce veneau prin helpline-ul AMI de la victime și persoane vulnerabile și care nu erau gestionate de nimeni la acel moment. N-a primit niciun răspuns.
Cealaltă linie de urgență - Youthline - deschisă pentru tineri în 2023, este acum denumită Momline, și promite „să sprijine femeile și mamele în toate etapele vieții lor reproductive”.
„Femeile din România au cel mai mult de suferit” de pe urma dezbinării AMI, crede o moașă și fostă colaboratoare. Serviciile asociației întâmpinau probleme ale fetelor și femeilor cu care societatea noastră se confruntă de mulți ani. În 2024, România avea cel mai mare procent din Uniunea Europeană în ceea ce privește violența la adresa femeilor (42%, față de 31% media UE). România este pe primul loc în UE și la procentul de mame minore. Un raport Plan International arată că accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă (contracepție, avort, îngrijire maternală) și la informații corecte a scăzut în România, mai ales în zonele rurale. Aceste probleme se acutizează în rândul categoriilor sociale marginalizate, cum sunt romii, minoritățile sexuale sau refugiații. Același raport atrage atenția asupra consecințelor pe care le au lipsa programelor de educație sexuală și amploarea convingerilor conservatoare. Mortalitatea maternă și infantilă, amândouă la cote foarte ridicate, completează acest context dramatic pentru femei și fete, în care serviciile oferite de AMI erau decisive și ofereau un plus de acces la informații, sprijin și resurse esențiale.
Fostul colaborator care s-a ocupat de promovarea proiectelor AMI e și el de părere că cei mai afectați de această situație sunt beneficiarii. „Organizațiile din societatea civilă ar trebui să fie repere de responsabilitate și de integritate”, spune el.
Specialista în egalitate de gen a asociației Feminism România, Carmen Radu, adaugă că nu a întâlnit o asemenea situație în cei 15 ani de când lucrează în sectorul non-guvernamental. I se pare o lipsă de respect față de parteneri și crede că actuala conducere AMI ar fi putut apela la un mediator extern pentru gestionarea conflictului.
Elena, una dintre moașele cu care am vorbit și care crede că rolul AMI ar trebui să rămână mai aproape de valorile tradiționale, crede că „[membrele] trebuia să se înțeleagă între ele orice ar fi fost, pentru că scopul comun era promovarea profesiei de moașă. Ca în orice familie, există discuții, dar trebuie să mai treci peste ele”, credea ea.
În acest moment, mai mulți foști colaboratori pregătesc acțiune în instanță împotriva board-ului AMI, pentru a-și primi banii. În timp ce aceste plăți restante continuă să întârzie, actuala conducere a Asociației Moașelor Independente plătește avocați pentru mai multe acțiuni și contestații în instanță. Contestă litigiile de muncă pe care le-au pierdut și atacă ONG-ul preluat de fostele membre, Asociația Moașelor din România. Conform postărilor pe conturile oficiale de social media, activitățile dedicate exclusiv mamelor și viitorilor părinți se desfășoară fără întreruperi.
Cel mai recent, AMI a chemat-o în instanță pe fosta vicepreședintă, Irina Mateescu, pentru numele ONG-ului preluat de aceasta, Asociația Moașelor din România. Motivul este însuși numele asociației, care conține „România” și poate „crea impresia că asociația are un caracter oficial, național sau că reprezintă structura profesională oficială a moașelor la nivelul întregii țări”, arată documentul. AMI s-a aliat în instanță cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România. În 2018, președintele Ordinului, Mircea Timofte, s-a opus creșterii drepturilor moașelor în legislație și declara: „Moașa ce vrea, să-l dea afară pe medicul profesor ca să asiste ea în spital?”.
În prezent, Irina Mateescu își caută un job stabil care să-i acopere cheltuielile de zi cu zi. Cu ONG-ul Asociația Moașelor din România a început anul acesta șapte proiecte, dintre care cinci sunt în derulare. Finanțările sunt modeste, în jur de 10.000 de euro fiecare, și nu au încă fonduri de susținere a asociației. Printre obiectivele din proiectele în lucru se numără și deschiderea a opt cabinete de moașe individuale care să ofere servicii de sănătate reproductivă, sexuală, maternă, neonatală și a adolescentului în cele opt regiuni ale țării.
„Nu mai sunt la fel de entuziasmată și strong, cum mă simțeam acum un an. Fac lucrurile din inerție, cu o speranță mult mai mică”, povestește Mateescu acum. Spune că experiența pe care a avut-o în ultimul an cu AMI a împins-o către o neîncredere și mai mare în oameni. Pe viitor, își propune să fie mult mai precaută în alegerea colaboratorilor, dar nu exclude o colaborare cu foste colege.
În documentarea acestui articol, am participat la trei evenimente ale asociației și am discutat cu 25 de actuali și foști angajați, parteneri, colaboratori, traineri și beneficiari. Am analizat câteva sute de pagini de documente, mesaje și mailuri de pe grupurile interne ale echipei.
