Remix / Cripto

Febra crypto art. Mai e cineva pe net care nu știe ce e un NFT?

de Irina Bako

Publicat pe 12 aprilie 2021

Poate ați citit deja că pe 11 martie 2021, un investitor în criptomonede cu aliasul MetaKovan a câștigat licitația de la galeria Christie’s din Londra pentru o lucrare digitală a artistului Beeple, pentru care a plătit 60 de milioane de dolari în Ether (ETH) (și 9 milioane de dolari în taxe.) MetaKovan este un crypto whale, adică o persoană care deține un procent mare din criptomonedele existente, ceea ce îi dă puterea să manipuleze piața și chiar valoarea criptomonedelor printr-un media stunt ca acesta. 

În momentul de față, lucrarea lui Beeple este cea mai valoroasă tranzacție din sfera criptoartei, cel mai recent trend din lumea cripto. Lucrarea în sine este un colaj făcut din 5000 de lucrări postate zilnic de Beeple in ultimii 13 ani. Cu o zi înainte de licitație, însuși Beeple vânduse cu 6,6 milioane de dolari o altă lucrare, Crossroads: o caricatură 3D a lui Donald Trump dezbrăcat, prăbușit în iarbă, plin de mesaje ale protestatarilor din State. 

 

Beeple este un creator de conținut digital cu peste două milioane de followers pe instagram, care a influențat o generație întreagă de artiști vizuali în ultimele două decenii. A lucrat cu o mulțime de artiști pop, inclusiv cu Ariana Grande, Justin Bieber sau Nicki Minaj, și multe dintre ilustrațiile lui de-acum vreo zece ani sunt de-a dreptul incorecte politic, pline de conținut rasist, sexist, transfob și homofob. Astăzi, ilustrațiile lui sunt colaje 3D cu teme și personaje politice binecunoscute, ca Trump, Kim Jong-Un sau Putin, cu corpuri și trăsături grobiene, sau peisaje distopice inundate de simboluri pop culture.

Beeple fost și primul criptoartist care a vândut lucrări digitale în valoare de peste trei milioane de dolari în doar 30 de minute în ianuarie 2021, într-un drop pe site-ul NiftyGateway. Acestea sunt lucrările vândute din The 2020 Collection, care au avut și un format fizic atașat, mai precis rame foto digitale.

Ca urmare a hype-ului generat în presă de aceste tranzacții, foarte multe celebrități au început să vândă lucrări digitale. Printre ei se numără Grimes cu arta ei 3D, Elon Musk cu un loop video și o piesă despre NFT-uri, Paris Hilton cu un portret al pisicii ei, Azealia Banks cu un sex tape audio, William Shatner cu o colecție de cartonașe Star Trek, Soulja Boy cu 5 tweet-uri sau Steve Aoki cu un album. De menționat la categoria early adopters ar fi și Aphex Twin sau gruparea Pussy Riot. 

Îl mai țineți minte pe caricaturistul Ștefan Popa-Popas? Și el vinde criptoartă. Lucrările lui se vând în moneda MEMECA$H, sau MGDv2. 1000 de MGDv2 înseamnă  2312 euro.

Grimes - War Nymph, o colecție de colaje 3D care i-a generat artistei 6 milioane de dolari în 20 de minute
NFT-uri cu caricaturi de Ștefan Popa-Popas

Dar cum s-a generat, totuși, această febră globală într-un timp atât de scurt?

Artă digitală + blockchain = criptoartă

Dacă în urmă cu câțiva ani cuvintele momentului erau blockchain, mining și Bitcoin, astăzi ele sunt crypto art, minting și NFT. Să le luăm pe rând. 

Un NFT este, în primul rând, un set de date care atestă existența, proveniența și autenticitatea unei lucrări digitale pe un site specializat. Până în 2011, când s-a făcut prima tranzacție cu un NFT, creațiile digitale nu aveau cum să fie deținute ca un bun comercial și tranzacționate. Blockchain-ul a permis existența acestei noi piețe de criptoartă, prin posibilitatea de a certifica un bun digital printr-un jeton criptografic unic: non-fungible token. Similar cu modul în care un tablou fizic este recunoscut ca original printr-un certificat, un NFT certifică unicitatea unui produs digital și garantează dreptul la proprietate. 

Criptomonedele sunt unități interschimbabile (fungible) care reprezintă o valoare constantă: un Bitcoin va valora mereu exact cât un alt Bitcoin. NFT-urile, în schimb, au valori diferite între ele și nu se pot înlocui unele cu celelalte, ceea ce le face non-fungible.Toate jetoanele criptografice sunt unice și se pot folosi inclusiv la, să zicem, înregistrarea identității unei persoane, la verificarea unui transport de mango sau la generarea unui act de proprietate.

NFT este totodată termenul popular pentru lucrările de artă digitală tranzacționate printr-un blockchain, adică sistemul care înregistrează tranzacțiile în criptomonede. Un NFT reprezintă orice creație digitală cripto: un .jpg, un .gif, un meme, un element dintr-un joc video, o lucrare 3D, o animație, un avatar, un clip, o fotografie, un album mp3 sau chiar un tweet.

Blockchain-ul este o bază de date descentralizată în care sunt înregistrate tranzacțiile de criptomonede. Putem să ne imaginăm blockchain-ul ca pe un zgârie-nori gigantic, la care oamenii adaugă în timp real zeci de mii de cărămizi care conțin ID-urile unice ale unor tranzacții. Tot aici se află și înregistrările digitale ale dreptului de proprietate pentru NFT-urile vândute. Orice persoană cu acces la internet poate avea acces la blockchain și poate verifica orice „cărămidă” sau, în cazul pieței de criptoartă, dovada proprietății unui bun digital. 

Piața de criptoartă funcționează majoritar pe blockchain-ul Ethereum. Ether (ETH, Ξ) este a doua cea mai valoroasă monedă după Bitcoin, iar momentan un ETH valorează 1700 de euro, față de un Bitcoin (BTC) - 50.500 de euro.

Ca să existe în blockchain, fiecare NFT nou trebuie să fie minted. Minting înseamnă generarea unui nou bloc în blockchain. Fiecare astfel de operațiune în rețeaua Ethereum costă gas, care se calculează în unități numite gwei. Gas este o taxă pentru minat Ether, cu o valoare dinamică ce fluctuează permanent și poate ajunge până la sute de dolari per NFT. Fără această taxă, oricine și-ar putea înscrie orice în blockchain. Există pagini care urmăresc constant această variațiune, folosindu-se de grafice și heatmaps pe ore. 

Ca să poți crea un NFT, vei avea nevoie de un e-wallet, un portofel electronic de tip Metamask cu niște Ether în el, pe care va trebui să îi cumperi cu bani clasici. Va fi nevoie să urmărești în timp real prețul gas-ului necesar acelui minting, care variază semnificativ de la o oră la alta. Sunt foarte, foarte multe ghiduri pe net care explică pas cu pas acest proces.

Fiecare NFT este unic, însă pot exista multiple versiuni identice ale aceleiași lucrări de artă, în funcție de cum le setează autorul. Aceeași lucrare, să zicem, în ediție limitată de 10 exemplare, poate fi deținută de 10 proprietari diferiți. 

Una dintre artistele mele favorite, Smeccea, a pus această lucrare, un loop 3D, la vânzare în 67 exemplare, ceea ce înseamnă că vor putea exista 67 de proprietari cu 67 NFT-uri diferite pentru 67 de originale identice din aceeași serie, dar cu prețuri diferite, setate de artist în funcție de cerere.

De unde se cumpără NFT-uri?

Ca aceste NFT-uri să poată fi vândute, au nevoie de o platformă unde să fie licitate. Platformele se numesc NFT marketplaces și sunt împărțite între piețe generaliste - unde oricine poate crea orice NFT - și galerii online, conduse de curatori. 

Toate platformele rețin un comision de tranzacție (cam 3%), însă creatorul care vinde își poate seta propriul comision pentru respectiva lucrare - decent este 15-20%, dar poate fi oricât de mult. Acest comision îi va reveni automat autorului de fiecare dată când se va vinde lucrarea sa de la un proprietar la altul.

De exemplu, dacă Beeple are setat un comision de 20% la lucrarea cu Trump în iarbă, când proprietarul curent va vinde lucrarea, 20% din sumă îi va reveni lui Beeple. La fel și în cazul în care al doilea proprietar decide să vândă mai departe, și tot așa.  

Platforma OpenSea, cea mai mare din lume în clipa de față, este un marketplace generalist, care funcționează cu mai multe tipuri de criptomonede. Aici oricine își poate înscrie lucrări în mod gratuit, contra unui preț inițial de 150 de dolari. Un competitor excelent este Rarible, care are același regim de înscriere deschis oricui, însă aici minting-ul costă mai mult gas.

Spre deosebire de o platformă curatoriată, OpenSea și Rarible au un dezavantaj major, și anume, dacă nu ești un artist cu renume sau following, o lucrare nouă înscrisă pe marketplace se pierde printre mii de altele create în aceeași secundă de alți useri, deci există un risc să nu se vândă deloc.

Cele mai populare platforme curatoriate ale momentului sunt Nifty Gateway, KnownOrigin și SuperRare. Aici vând cei mai interesanți artiști 3D ai momentului cele mai reușite randări 3D, care până acum erau doar lucrări personale sau postări pe instagram. Printre favoriții mei se află Peter Tarka, un maestru al randărilor arhitecturale interioare, ondrejzunka, Marterium, BlakeKathryn, Fvckrender și aeforia.

Ca să poți să beneficiezi de avantajele platformei, trebuie să te aleagă curatorii dintre sute de mii de profiluri înscrise. Împreună cu alte 3 platforme mai mici, cele trei marketplace-uri sunt responsabile de tranzacții în valoare de 140 milioane de dolari în martie 2021, comparativ cu 230 de mii de dolari în martie 2020. 

O privire înapoi

Uitându-mă cronologic la evoluția criptoartei, am observat că din 2011, când un artist pe nume Mike Caldwell a lansat Casascius Coins, variante fizice de Bitcoin cu hologramă, până prin 2018, când au început să se popularizeze conferințele de artă pe acest subiect (Art Basel - Blockchain and The Art World), evoluția criptoartei fost foarte lentă și sporadică. 

Artiști din State și Europa au explorat tema prin expoziții și lucrări, fizice sau digitale, încurajând nișa să se extindă puțin câte puțin. Pe lângă ei au existat mici start-up-uri care au mizat pe popularizarea ideii de obiecte digitale colecționabile: CryptoKitties și Crypto Punks au fost primii, în 2017, care au pus spre vânzare o serie limitată de personaje digitale. Un obiect de colecție, Crypto Punk 3100, s-a vândut în 2017 cu $2,127, ca peste 4 ani, în martie 2021, să fie revândut contra sumei de 7,5 milioane de dolari.

Din 2018, fenomenul a început să ia amploare datorită marketplace-urilor, care au răsărit unul după altul. Între 2018 și 2020, conferințele, evenimentele, fondurile și start-up-urile de crypto art s-au înzecit față de anii anteriori. 

Presupunerea mea este că, odată cu licitația NFT-urilor lui Beeple contra unor sume enorme, în condițiile în care marketplace-urile aveau deja un an sau doi de experiență, toate piesele s-au așezat perfect, la momentul potrivit, ajungând în atenția presei pentru că subiectul în sine - niște .jpg-uri care ajung să coste milioane de dolari - este atât de senzaționalist.

Industria criptoartei și costurile ecologice

Fenomenul NFT este, din păcate, mai puțin despre artă și mai mult despre profit. Colecționarii sunt în primul rând investitori, nu curatori sau colecționari de artă. Pe site-uri ca OpenSea se lucrează cu boți care cumpără ca la bursă, după criterii setate de cumpărătorul uman, NFT-uri peste NFT-uri, în speranța că unele vor fi de succes.

Există deja și scheme prin care investitorii cumpără cât mai multe sau chiar toate versiunile unui NFT și le distrug, ca să rămână doar cu un unicat, căruia să îi poată seta prețul la o sumă cât mai mare. Așa s-a întâmplat în cazul unei lucrări fizice de-ale lui Banksy, unde cumpărătorul originalului a distrus lucrarea, a digitalizat-o și a transformat-o în NFT ca să poată face mai mulți bani cu ea în viitor.

Costurile ecologice ale acestui fenomen par enorme la prima vedere. Sunt deja multe articole care discută problema emisiilor extreme de carbon cauzate de tehnologia blockchain

Personal, mi s-a părut problematic că energia electrică folosită la minting-ul unui NFT propriu a fost egală cu 73 de kg de emisii de CO2, adică o oră de zbor a unui avion sau o lună de consum mediu de electricitate al unui apartament de 3 camere din EU (după calculele carbon.fyi). Însă nu am cum să știu cât din acea energie consumată este regenerabilă.

Am săpat mai adânc ca să aflu în ce mod contribuie criptoartiștii la poluarea globală și am constatat că problema nu este la artiști, ci în blockchain-uri. Deja au început tot felul de atacuri îndreptate către creatori din partea presei și a celor care urmăresc fenomenul de la distanță. Dar să fii indignat de consumul de curent electric generat de NFT-uri e ca și cum ai fi indignat(ă) de existența e-mail-ului sau a altor platforme digitale pe care le folosim zilnic. 

În timp ce rețeaua Ethereum procesează în mod constant tranzacții de criptomonede, tranzacțiile de NFT-uri nu cresc sau afectează consumul de energie al rețelei. Cu sau fără NFT-uri, criptomonedele se minează în continuare, iar mineritul în sine, procesul prin care se creează moneda, este sursa principală a risipei energetice. Consumul reflectă cantitatea de energie electrică pe care „minerii” o utilizează pentru a valida tranzacțiile și a câștiga Ether drept recompensă, printr-un mecanism numit PoW, sau Proof of Work.

Multe dintre fermele miniere se află în țări ca Islanda sau Canada, cunoscute pentru utilizarea majoritară a energiei regenerabile, care e mai ieftină. Cel mai mare criptopoluator este în continuare China, care preferă să exploateze cărbunii ca sursă principală de energie. 

Amprenta de carbon a unei lucrări de criptoartă depinde de sursa de energie care alimentează fermele miniere care gestionează rețeaua Ethereum. 

Din păcate, din cauza naturii competitive a mineritului, piețele NFT în plină expansiune încurajează construcția de noi de centrale electrice pe cărbune, astfel încât minerii cripto să nu fie obligați să se oprească sau să încetinească procesul datorită accesului intermitent la energie regenerabilă.

Totalul energiei consumate într-un an pentru minerit în rețeaua Ethereum este relativ echivalentă cu consumul energetic al Nigeriei, iar deșeurile electronice (poluarea fizică generată de componentele aruncate) sunt similare cu cele al unui stat mic ca Luxemburg.

Există deja soluții pentru eficientizarea acestor costuri energetice în blockchain-ul Ethereum, si anume trecerea la al doilea blockchain, Ethereum 2, care ar îmbunătăți eficiența și durabilitatea rețelei prin eliminarea blocajelor existente și va permite rețelei să proceseze mai multe tranzacții. Eth2 va înlocui mineritul cu miză (staking), proces care va reduce amprenta de carbon a acestei criptomonede cu ~ 99,98%. 

Artiști 3D români și NFT-urile lor

Anul trecut am decis să mă specializez în 3D art și motion graphics / design și am pornit la drum optimistă și plină de încredere. După câteva luni cunoșteam deja, superficial dar practic, mulțumită miilor de tutoriale de pe youtube, 5 programe diferite, pe care le-am folosit să-mi creez de la zero o serie de lucrări pe care să le postez pe un profil nou de instagram, ca pe un proces de învățare. 

Am constatat că sunt sute de mii de artiști ca mine, care se străduiesc să-și crească micile profiluri în mod constant, pe lângă mii de alți artiști cu experiență, skill-uri extraordinare sau noroc, care sunt urmăriți de foarte mulți fani. Ei au adesea și o estetică similară, centrată pe o viziune utopică a omului în relație cu tehnologia, arta și natura, în spiritul acestei meme a lui Jilian Zhong: What if we kissed at the intersection of art and technology?

Există comunități întregi de profesioniști și entuziaști dedicate artei 3D, care are un potențial fantastic de a deveni o nouă formă de artă mainstream, în special pentru că cele mai eficiente unelte 3D create vreodată sunt gratuite în acest moment. 

Acest lucru se întâmplă mai ales datorită a două companii care au liberalizat accesul la resurse de creație 3D profesioniste, Epic Games și Blender Foundation. Epic Games sunt creatorii și deținătorii jocului Fortnite și al celui mai puternic motor de randare în timp real din lume, Unreal Engine, care se poate descărca gratis. Blender Foundation sunt creatorii unui program 3D gratuit care înglobează funcțiile altor minim șapte programe pe care un creator independent ar trebui să plătească în mod normal mii de euro pe an.

Deși am auzit prima dată de criptoartă la începutul lui decembrie 2020, mi-a luat două luni să mă mobilizez să îmi fac un e-wallet, să cumpăr niște ETH și să îmi dau spre minting primul meu NFT, un personaj feminin din ceară, expus într-un muzeu virtual, după ce mă înscrisesem pe patru platforme curatoriate, dintre care m-a acceptat doar una până acum. În timpul acesta, urmăream toate story-urile și articolele noi despre criptoartă, ca să pot să îmi explic mai bine conceptele din spate. Așa am dat și peste câțiva artiști români care vindeau deja o parte din creațiile lor pe diferite sume de bani. 

NFT-ul meu „de probă” nu s-a vândut, dar nici nu m-am străduit să îl fac popular pe social media. Cred că, în mod realist, nu voi mai face altul până când nivelul meu tehnic și conceptual nu va fi similar cu cel al artiștilor care vând pe platformele respectabile, mai ales în materie de motion design.

În explorările de pe Instagram, am dat peste câțiva artiști români care vând criptoartă. Vă propun un shortlist subiectiv al artiștilor mei favoriți din România care au pus la vânzare NFT-uri pe diferite platforme specializate.

Primul este Nephronik din Brașov, care lucrează cu siteul Makersplace. 

Nephronik (Brașov) abordează teme populare în arta 3D, cum ar fi modele umanoide cu inserturi tehnologice, inspirate oarecum din estetica cyberpunk. Prima din cele 2 lucrări de mai sus a fost cumpărată cu 2.88 ETH, adică $5.117), iar a doua ofertată cu 3.88 ETH ($7.143). Nephronik are lucrări pe mai multe platforme, printre care MakersplaceKnownOrigin și Foundation.

Un mic studio din România este prolific în comerțul cu NFT-uri, având lucrări listate pe trei platforme, majoritatea cu prețul de aproximativ 500 de euro. Studioul se numește AFTERFUTURE, iar contul de Instagram asociat este VFXFreek. Aici sunt toate NFT-urile lor curente. Ca tematică, se încadrează tot în trendul cyberpunk / viitor distopic / umanoid tehnologizat, idei care adesea definesc stilistica criptoartei.

Un prieten și coleg apropiat este Eurosadboy, care își vinde NFT-urile pe Rarible și pe Foundation. Eurosadboy abordează o tematică retrofuture, câteodată condimentată cu nostalgie specific românească, în care încorporează atât scări de bloc din Colentina, cât și diferite randări cu Dacii 1300.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sunt, bineînțeles, și femei în această mică ghildă - Tammy este un designer român, co-creatoarea primului influencer 3D din România, responsabilă în mare parte și de popularizarea ideii de artă 3D în comunitatea locală de fashion. 

Ana Tobor este inspirată din cea mai celebră personalitate 3D a instagramului, Lilmiquela, care are peste 3 milioane de followers. Un influencer 3D face ce face și un influencer uman - content digital și activări de brand. 

Aici avem o colecție de pietre digitale create de Tammy.

Adaug încă cinci profiluri de artiști 3D care nu și-au lansat NFT-uri, dar pe care îi urmăresc cu admirație și interes, toți cu lucrări fantastice, multe deja recognoscibile.

Radu Pandele a creat versiunea 3D a timbrului comemorativ dedicat lui Albert Hoffman.

Probabil cel mai interesant artist digital român al momentului, Pandele lucrează în foarte multe medii diferite și excelează în fiecare. Arta lui 3D este artă contemporană - nu mediul ales stabilește acest aspect, ci conceptul și execuția din spate. 

Dani Macovei stă în Londra și are un studio de design grafic, Posthuman Studio. Spre deosebire de Pandele, Dani Macovei face design comercial, în sensul în care munca lui este customizată pentru clienții cu care lucrează.

Serj Zărnescu este un tânăr din Brașov cu multe idei și mult talent - arta lui nu este exclusiv 3D, însă tocmai îmbinarea de 2D cu 3D face ca creațiile lui să fie remarcabile.

Art directorul și producătorul clipurilor 3D ale trapperului Nane, Cuscrew, este probabil cel mai prolific artist dintre toți cei menționați și probabil și cel mai dedicat ideii de motion design.

Am lăsat ce e mai bun la final, ca să îmi iau timpul necesar să o prezint cum trebuie pe Alexa Sîrbu, o creatoare 3D pasionată de motion și forme organice. Alexa Sîrbu mă inspiră și ambiționează extraordinar de mult, pentru că este o maestră în cel mai dificil dintre toate programele 3D, Houdini. Alexa are un studio de design în Londra, XK Studio.

O concluzie 

S-au scris sute de cărți și articole despre cum blockchain-ul va revoluționa modul în care funcționează economia globală și, dacă până acum nu era foarte evident în ce fel, apariția domeniului criptoartei este un exemplu bun și ușor accesibil. Noua economie digitală înseamnă tranzacții peer-to-peer, descentralizate și complet transparente.

De când am început să mă gândesc la subiectul articolului până acum totul s-a mișcat cu o viteză foarte mare, au apărut zeci de artiști noi și interesanți în fiecare zi, marketplace-urile s-au înzecit, licitațiile s-au însutit, și mai multe celebrități (inclusiv cântăreața Delia și Dan Diaconescu, sau cum își zice el - Navalnîi din Romania) și branduri au intrat în cursa NFT-urilor, în timp ce în paralel s-a desfășurat o reală febră jurnalistică plină de păreri la cald de toate felurile. 

Până în prezent, NFT-urile nu sunt decât niște instrumente noi pentru tratarea artei digitale ca pe o marfă, ca pe un bun de larg consum. Platformele specializate fac ce pot pentru a îmbunătăți accesul la artiști digitali cu adevărat extraordinari sau pentru a crea contextul potrivit pentru lucrări de artă critice sau reflexive, însă dacă e să privim acest nou fenomen la scară largă, mania NFT nu este mai deloc despre artă, ci mai degrabă despre entertainment și profit. Cu toate acestea, pentru mulți artiști digitali e o cale nouă de a-și vinde lucrările, mult mai directă decât sistemul clasic de comerț artistic, unde oricum arta digitală ocupă un rol periferic.

Probabil că vor mai trece câteva luni până când vom normaliza, ca societate, comerțul cu NFT-uri. De acum încolo nu putem decât să privim lucizi înainte și să sperăm la implementarea rapidă și eficientă a soluțiilor care vor diminua semnificativ costul energetic și impactul ecologic al pieței crypto, în timp ce reflectăm asupra acestei meme.

Video

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK