Anul acesta, Street Delivery Brașov a rămas fără strada pe care o pietonaliza de cinci ediții încoace. Într-un oraș în care autoritățile dispun atât tăierea copacilor, cât și pe cea a fondurilor pentru cultura independentă, o comunitate încă încearcă să-și recapete orașul.
„Am visat că a venit primarul să își ceară scuze”, îmi spune Aura Petrașcu după prima zi de Street Delivery Brașov. Poartă un tricou negru, cu unicornul emblemă a evenimentului, însoțit de cuvintele: „Ce, cine, ce ne rămâne?”.
Aura este omul de comunicare al festivalului Street Delivery din Brașov încă din 2021, de la prima ediție de-acolo a evenimentului care redă temporar o parte din oraș pietonilor. După un deceniu trăit la Brașov, unde se mutase de la București, Aura și-a dorit să se numere printre organizatori. Timp de cinci ani, Street Delivery Brașov a eliberat în fiecare an de mașini un tronson ultracentral, dintre clădirile Modarom și Star, pe Bulevardul Eroilor. Anul acesta, însă, cu doar trei zile înainte de evenimentul care a avut loc între 11 și 13 septembrie, Primăria Brașov a retras acordul care oprea traficul rutier de pe stradă. Au propus ca activitățile să aibă loc pe locurile de parcare, ceea ce ar fi pus participanții în pericol, la nici o lună după un accident auto soldat cu două victime. Iar misiunea Street Delivery, de a pietonaliza o bucățică de centru, pentru a aduce laolaltă comunitatea, s-ar fi rătăcit complet.
„A fost super horror totul”, povestește Aura, în timp ce amestecă într-un castron cu salată de vinete. O pregătește pentru masa comunitară care va avea loc de la 14:00 în curtea Facultății de Inginerie Mecanică a Universității Transilvania, Corpul N. Acesta a rămas singurul spațiu de desfășurare a evenimentului, după vestea că autoritățile au decis să lase strada mașinilor. Când organizatorii Street Delivery Brașov au anunțat anularea pe Facebook, Aura a primit mai multe telefoane de la jurnaliști, iar presa națională a preluat știrea.
Echipa Street Delivery a visat la tot ce-ar putea anima o stradă în lipsa mașinilor. Proiectul a început la București în 2006, în 2007 s-a extins la Timișoara și, ulterior, s-a răspândit prin toată țara – la Iași, la Sibiu și, din 2021, la Brașov. Cu cinci ani în urmă, jurnalista Timea Honț, pe atunci curatoare la Street Delivery București, s-a întors acasă, la Brașov, a adunat foști colegi de liceu și amici și au zis: vrem și aici. De-a lungul celor șase ediții de până acum, au colaborat cu zeci de artiști, arhitecți, urbaniști, profesori, activiști și cetățeni ai orașului. Au făcut concerte, plimbări climatice, tururi ghidate, dezbateri, ateliere educative și ludice.
„Când am acceptat să intru în echipa Street, știam doar că îmi doresc să fac din comunitatea brașoveană pe care o adunasem în jurul meu în cei zece ani un loc mai larg, mai cald, mai inclusiv, mai cuprinzător”, spune Aura.
Ideea de a elibera străzile de mașini face parte dintr-un demers global activ de mai bine de 15 ani. Orașe din Spania, Italia, Olanda, Franța, au adoptat măsuri ca să transforme zone centrale în pietonale, iar rezultatele benefice au apărut imediat. După o zi fără mașini organizată la Paris, emisiile de eșapament au scăzut cu 40%. Astfel de inițiativele duc la creșterea activității fizice a oamenilor din oraș, precum și reducerea poluării atmosferice și fonice. În plus, orașele cu porțiuni pietonale mai frecvente fac traversarea orașului mai accesibilă pentru toți locuitorii, nu doar pentru cei care își permit transport privat.
Mai mult, spun experții, când te plimbi prin oraș, devii mai familiar cu arhitectura și îți creezi amintiri spontane pe stradă. Prin interacțiunea umană repetată se naște și sentimentul de integrare într-o comunitate. Iar acesta, împreună cu spații care creează oportunități de interacțiune, cum sunt piețele, parcurile libere de mașini sau inițiativele delimitate în timp, precum Street Delivery, consolidează sentimentului de apartenență la oraș. Cetățenii care simt că aparțin unui oraș își doresc să facă mai multe ca el să prospere.
O „capitală verde a țării”
La Brașov, ideea de Street Delivery s-a potrivit, la momentul său inițial, cu un proiect al Primăriei – Forumul Orașelor Verzi (FOV), îmi explică Timea Honț. Timp de trei ani, conferința FOV a adunat la Brașov specialiști și membri ai administrațiilor din diverse orașe europene, ca să schimbe idei și bune practici despre orașe mai sustenabile. Ultima ediție a avut loc acum doi ani, când Brașovul a găzduit și Caravana Neutralității Climatice M100, care marca Misiunea Uniunii Europene de a aduna 100 de orașe care își neutralizează emisiile de carbon până în 2030. „În plus, chiar atunci se discuta despre pietonalizarea unei străzi din centrul orașului, în zona Modarom. Părea locul perfect pentru Street Delivery Brașov”, adaugă Timea.
Tot în prima parte a anilor 2020, Brașovul a închis două fabrici, de asfalt și de var, și a achiziționat mijloace electrice de transport în comun, după ce datele publicate de Agenția Europeană de Mediu din 2021 au plasat Brașovul drept unul dintre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană. Ai zice că un oraș înconjurat de copaci ar trebui să rupă topul calității aerului. Însă Brașovul, situat într-o depresiune, se confruntă și cu inversiune termică, adică un strat de aer cald care se blochează deasupra celui rece. Aerul poluat rămâne blocat la nivelul solului, iar concentrația poluanților atmosferici crește.
În 2020, candidatul USR, Allen Coliban, câștiga alegerile și propunea transformarea Brașovului într-o „capitală verde a țării”, după patru mandate consecutive ale candidatului PNL, George Scripcaru. Scripcaru, implicat în mai multe dosare de corupție, a câștigat din nou alegerile în 2024.
Anul acesta, primăria susține că, deși a aprobat parteneriatul cu Street Delivery prin hotărârea Consiliului Local, evenimentul nu a obținut avizul Poliției Locale. Cu trei zile înainte, Aura și Timea au mers la Primărie, unde au găsit un acord care prevedea pietonalizarea străzii, dar și un aviz anexat acordului, care schimba condițiile prevăzute de acesta. Motivul invocat de autorități pentru a nu aviza închiderea străzii pentru mașini este că acolo se desfășoară activități didactice și lucrări urbanistice care îngreunează traficul, conform purtătoarei de cuvânt a Poliției Locale Brașov. Echipa a decis să nu semneze acordul și să adapteze atelierele, momentele de dans, de dezbatere, schimbul de plante și de idei prevăzute în program la curtea Facultății de Inginerie Mecanică, „vecină” cu zona pietonalizată an de an de Street Delivery.
„Oamenii mei au același drive: să-și recapete orașul”
Așa că sâmbătă, 12 septembrie, pe Aura o mai îngrijorează doar vremea dubioasă de afară, specifică unui oraș montan la începutul toamnei. A vorbit cu colegii să mute activitățile în interiorul facultății în caz de ploaie, iar la 9:00 a plecat spre festival pe bicicletă. Ea a fondat și comunitatea biciclistelor din Brașov, SkirtBike, în 2013.
Încă de dimineață, am găsit membrii echipei Street Delivery în curte. Puțin peste zece oameni pe care îi prinzi rar împreună, pentru că fiecare are multă treabă. Bianca aduce o scară ca să așeze copertina cu numele festivalului. Tudor așează cărți pe rafturile improvizate de la Fundația Cărturești, care a fost organizator principal și a sprijinit financiar fiecare ediție. Oana ajută echipa SCUT pentru Spații Verzi să așeze masa comunitară. Aura vorbește la telefon în timp ce schimbă sacii de gunoi din curte. Timea, Sînziana și Mara pregătesc planșa care va ajuta la dezbaterea despre gestionarea traficului din zona centrală.
Zarva și culorile te fac să crezi că Street Delivery e un loc de joacă atât pentru tine, cât și pentru organizatori. Este – dar e și un festival-manifest. Organizatorii participă an de an la comisia de circulație, dezbateri pe buget și trag autoritățile de mânecă atunci când e nevoie.
Iar în ultimii doi ani, a tot fost nevoie. Mai întâi, autoritățile au tăiat arțarul de pe Bulevardul Eroilor în martie 2025, care a făcut parte din echipa festivalului primele patru ediții. În același plan de toaletare - tăiere - plantare, primăria a hotărât tăierea altor copaci, cum ar fi cinci castani de pe Aleea de sub Tâmpa, arbori din Parcul Central, de pe Drumul Poenii, de pe Cloșca în pădurea de pini.
Apoi, în luna aprilie a acestui an, primăria și Consiliul Județean au tăiat fondurile pentru proiectele culturale independente. „Brașovul dă 0 lei pe cultură” a fost mesajul preluat în mai multe articole din presa națională. Comparativ, în 2024, au fost finanțate 50 de proiecte culturale, cu un buget de peste șase milioane de lei. Atunci, încă funcționa Ghidul cultural, un concurs de proiecte culturale independente care oferea finanțare nerambursabilă, suspendat de doi ani. La finalul lunii iulie, s-a aprobat prin hotărâre de Consiliu Local un ghid de finanțare prin Centrul Cultural Apollonia, care însă impune participanților să aducă de-acasă o cofinanțare de 50% din valoarea totală a proiectului și acordă o primă tranșă de doar 30%. Astfel, accesul la finanțare devine inechitabil.
„Brașovul este deja un oraș fără cultură independentă de doi ani, de când nu mai alocă din bugetul local o linie de finanțare pentru astfel de proiecte. Nu are cinematografe publice de stat. Are un singur teatru”, îmi spune Aura, cu oboseală în glas. Apoi amintește un incident cu spectacolul Scripcarul pe acoperiș, prezent la Brașov în cadrul unui festival, în timpul unuia dintre mandatele lui Scripcaru, însă cu titlul preschimbat în Violonistul pe acoperiș. „Scripcaru nu era numele primarului, era numai o coincidență, era numele unei meserii. (...) Anul ăsta nu s-a ferit să arate că nici măcar pentru evenimentele independente care s-ar desfășura în viața de zi cu zi cu susținere privată nu se găsește loc pe stradă sau în spațiu sau în inimile oamenilor.”
Fără finanțare locală, echipa Street Delivery Brașov a aplicat la cea națională, prin Administrația Fondului Cultural Național. Când au primit rezultatele, pe 7 iulie, au aflat că au fost primii sub linie. Deși au depus contestație, tot nu au primit finanțarea. Așa au rămas cu doar 5.000 de euro din partea Fundației Cărturești, prin programul Mișcarea pentru Lectură. Anul trecut, bugetul total al evenimentului a fost de 15.000 de euro.
„După cinci ani de implicare, motivația mea sunt toți omuleții faini din jurul Street”, spune Aura. „Vrând-nevrând, sunt «oamenii mei», care au același drive: să-și recapete orașul.”
„Nu te poți lăsa bătut”
La 11:30, artiștii de la I Dance U repetă pentru un performance ecopoetic care va avea loc în ultima zi de Street Delivery. Artista Andra Bularca împletește crengi de salcie pe o plasă de sârmă în formă de omuleț care ține un copac în mână. Curtea facultății începe să se umple de adolescenți care poartă pantaloni și tricouri largi. Au venit pentru breakdance battle, o competiție a celor de la Breaking Club Brașov. Fiecare a mai participat la Street Delivery cel puțin odată.
Timea poartă și ea tricoul cu mesajul: „Ce, cine, ce ne rămâne?”. Se implică în Street Delivery de 13 ani, a început în București și a preluat o perioadă coordonarea națională. Ideea de Street Delivery a pornit de la Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România, în 2006. Au vrut să creeze un proiect-manifest care să redea oamenilor libertatea mersului la pas, fără mașini, în timp ce militează pentru transformarea străzilor respective în zonă pietonală. S-a născut la București și s-a extins în alte zece orașe din țară. În Sibiu, după șapte ediții în Piața Schiller și pe strada Arhivelor, autoritățile locale au transformat zona în spațiu pietonal. A fost singurul oraș care a reușit asta până acum.
Între timp, la Brașov, strada dintre Modarom și Star rămâne ticsită de mașini. După masa comunitară la care am mâncat pere coapte cu brânză, ies din curtea facultății și fac dreapta spre Bulevardul Eroilor. Mașinile așteaptă în coloană în căutare de locuri de parcare. Ca oricărui turist, îmi fură atenția Tâmpa, cu frunzele ei verzi, galbene și roșii și păsările care parcă se învârt deasupra ei. Mai greu jonglează un biciclist în stradă printre locurile de parcare și mașini, ca să traverseze zona. Nu văd niciun pieton în cele zece minute în care mă învârt prin zonă.
„Am avut gol în stomac de dimineață, când am văzut strada”, spune Sînziana, care e parte din echipă. „Iar când chestiile astea te dor, e clar că trebuie să faci ceva. Nu poți să treci așa pe lângă ele.”
Asta au simțit și membrii SCUT pentru spații verzi, o inițiativă civică pornită în vara anului trecut, când autoritățile publice au „declarat război naturii urbane”, după ce un arbore s-a prăbușit și a încheiat sub el viața unui om. Grupul anticipa că vor începe tăieri și toaletări de prevenție, ceea ce s-a și întâmplat când primăria a tăiat castanii de sub Tâmpa. Cu o săptămână înainte de festival, echipa a organizat un protest împotriva proiectului primăriei de a face o parcare subterană în Parcul Titulescu. Au participat 1200 de oameni. O parte din echipa Street Delivery face parte și din SCUT pentru spații verzi, așa că s-a presupus că decizia de a nu mai închide strada a venit în urma protestului. Contactat de jurnaliștii Gen, știri, primarul George Scripcaru a spus că nu dă declarații pe „subiecte superficiale”.
Înapoi în curtea facultății, membrii SCUT pentru spații verzi așteaptă participanți cu care să meargă la un tur ghidat de arboristul Alex Purcaru. Traversăm o porțiune din zona în care s-ar putea face parcarea, în parcul Titulescu, unde găsim arbori rari, precum arborele lalea, catalpa sau tise, care sunt protejate ca monument al naturii. Ne-a explicat cât de greu e, de fapt, să muți un arbore, contrar declarațiilor din partea autorităților care susțin că ar putea translata vegetația valoroasă dacă s-ar realiza parcarea.
Stropi de ploaie încep să lovească frunzele copacilor. Când ne întoarcem în curtea facultății, o găsesc pe Aura la intrare, ghidând oamenii spre sala unde are loc breakdance battle. Muzica răsună de la ușăr și peste 50 de persoane au venit să vadă finala de dans. Echipa începe să pregătească dezbaterea cu trei arhitecți despre soluții alternative la parcarea din Parcul Titulescu.
În curte poți desena, scrie scrisori, purta conversații despre risipa alimentară, face schimb de plante sau testa o cutie senzorială cu elemente din natură. În acest zumzet, unii oameni aleg să stea câte 30 de minute să schițeze dealul Tâmpa, în timp ce alții se plimbă de la un stand la altul. Pare că, la fiecare ediție, oamenii care s-au alăturat Street au revenit. Asta îmi spune și o educatoare care vine an de an să adune idei de activități creative pe care să le facă alături de preșcolari. Și o mamă care a venit cu fata ei pentru atelierul de lut.
Pe seară, prind scurtmetrajul Bucătăria lui Bobel din programul festivalului CULMEA: Film și Educație de Mediu. Mă gândesc că, la fel ca ciupercuța Bobel, și echipa Street încearcă să gătească pentru satul ei: orașul Brașov.
Curtea se umple oameni cu căști pe cap, care dansează la Silent Party. Arată ca niște licurici care își fac loc în spațiul îngust pe care îl au. Echipa începe să adune pufurile, desenele, plantele și le așează în depozit. Se pregătesc pentru mâine, ultima zi de festival.
„La anul, noi ca Street Delivery Brașov o să facem sigur ceva”, spune Timea. „Nu știu dacă pe stradă sau în curte sau în alt spațiu public. E un turning point.”
Fix astfel de momente îi motivează și mai mult, spune și Aura. Să fie mai serioși, mai profi, mai pe fază. „E feeling-ul ăla că nu te poți lăsa bătut”, completează Timea. Și speră că orașul va rămâne viu, cultural și ca spirit.
Fotografii de Răzvan Precup
