Arte / Animale
Roxilein, Ruxandra și vacile din Weiten
Ionuț Dulămiță, Ruxandra Novac
„Vacile sunt fragilitate greoaie, cred că asta mă atinge cel mai mult la ele”, scrie Ruxandra Novac, în al doilea episod al seriei „Scriitori și animale”.
Ruxandra Novac (n. 1980, la Făgăraș) a publicat volumele de versuri ecograffiti. poeme pedagogice. steaguri pe turnuri (Editura Vinea, 2003, 2005, reeditată de Editura Tracus Arte in 2018) și Alwarda (Editura Pandora M, 2020).
„Vacile sunt fragilitate greoaie, cred că asta mă atinge cel mai mult la ele”, scrie Ruxandra Novac, în al doilea episod al seriei „Scriitori și animale”.
Câtă emoție și câtă rațiune încap în lumile non-umane? La ce e bună agresivitatea și ce forme capătă ea în societățile noastre?
Un porc își găsește tradiționalul sfârșit în al șaptelea text al seriei „Scriitori și animale”, scris de Mihai Duțescu.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.
