Ilustrator. E una jumătate designer grafic, un sfert ilustratoare și o pătrime autoare de benzi desenate.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Antomia unei conspirații: când nu ai încredere în narațiunea oficială, dar nu-ți lipsește credința, aceasta ajunge adesea să fie plasată în diverse locuri dubioase.
În timpul celor două luni de izolare, am vrut să-mi cunosc vecinii de bloc. Cine sunt oamenii pe lângă care trec mereu și cum arată locuirea la comun în centrul Bucureștiului?
Dintr-o peșteră de babă-nghețată-ntr-un text de Daniil Harms, văd cum viața merge înainte, de cele mai multe ori cu ajutorul oamenilor neobservați, care suspendă temporar dilatarea terorii.
Rasismul a explodat în spațiul public din România odată cu pandemia.
Nicolae Poghirc, directorul teatrului „Al. Davila” din Pitești este acuzat de hărțuire sexuală, cu probe scrise și audio.
_thumb.jpg)
Din ce în ce mai mulți oameni se retrag, în timpul liber, în propriile sufragerii. Ca să aflu de ce, am pornit într-o călătorie personală și am vorbit cu o mână de oameni.
Am citit cel mai recent și amplu studiu despre tinerii din sud-estul Europei ca să aflu ce nevoi au puștii din România.
Pentru 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale și ziua în care s-a născut acum 170 de ani Mihai Eminescu, am ales 13 poete și poeți care tocmai au debutat.
Am fost la Telefonul Vârstnicului ca să aflu cum o linie telefonică gratuită îi ajută pe seniori să-și aline singurătatea în vremea sărbătorilor de iarnă.
„Un Casanova al lecturii”, i-a spus Steiner. Cel mai învăluitor, înțelept, poetic, cald scriitor al lecturii, i-aș zice eu.
În curând, vor fi premiate la a doua ediție a Premiilor „Sofia Nădejde” cele mai bune cărți publicate în ultimul an de scriitoare din România.
După ce la începutul anului arătam că „Medalia Nobel pentru filologie” acordată lui Eugen Simion e un fals, academicianul spune că va merge toamna aceasta la ceremonia de premiere.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
O bandă desenată despre o artistă intensă, dar puțin cunoscută, a cărei expoziție o puteți vedea la MNAC.
_thumb.jpg)
Săptămâna asta avem proză din Rusia, discuții despre masculinitate, personaje care coboară de pe ecran, teatru despre apropiere și niște pian de piept, să anime atmosfera.
Un istoric român a scris o carte despre cum se duelau elitele intelectuale românești.
De Ziua Internațională a Cărții, am întrebat câțiva oameni unul și-una cum arată biblioteca lor, ce-au pus în ea, care-i cartea cu care se mândresc cel mai mult.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.
