Ilustrator. E una jumătate designer grafic, un sfert ilustratoare și o pătrime autoare de benzi desenate.
În 2018, jurnalistul Marius Comper a vorbit despre anxietate, industria porno, extremiști și fake news cu Jon Ronson, unul dintre cei mai șmecheri jurnaliști și autori de non-ficțiune din lume. Un material din arhiva Scena9.
Cum se vede din Parlament șansa unui județ de a deveni mai prietenos cu oamenii și cu mediul.
În ultimul episod din seria „Scriitori și animale” avem pisici, hamsteri, arici și păianjeni.
N-aș fi putut pleca de la Scena9 dacă nu știam că suntem bine. Că am ajuns într-un punct în care construcția structurii de rezistență s-a încheiat.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
Olga măsoară drumul până acasă în pași mărunți și povești de-odinioară.
În 91 de ani trăiţi până acum, Radu Cosaşu a crezut în utopii politice, a fost salvat de cinema şi scrie de‐o jumătate de secol cronică sportivă.
Din 2007 încoace, o organizație pe nume World Record Academy potolește foamea de recorduri a omenirii. Am vrut să vedem în ce companie selectă a intrat iconostasul Mântuirii Neamului și cine face bani de pe urma certificatelor.
O retrospectivă a vieții noastre alături de COVID-19, în câteva zeci de definiții semnate de Lavinia Braniște, Dan Coman, Simona Sora, Dan Sociu, Cătălina Stanislav, Moni Stănilă, Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu.
Seria ilustrată „Tur Banat” se încheie cu povestea lui Jakob Muschong, un mare industriaș care a clădit în vestul României un imperiu al fabricilor de cărămidă. Din el au rămas azi ruine și câteva povești.
Ne întoarcem spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și, împreună cu o familie de șvabi din vestul țării, pornim în căutarea unui refugiu și, mai apoi, în căutarea unui „acasă” mereu în schimbare.
La începutul anilor '50, zeci de mii de oameni considerați „elemente periculoase” au fost deportați de comuniști din vestul țării, spre câmpia Bărăganului. Petronela Tămaș avea patru ani când a fost deportată.
Poveștile migrației din Banat, explorate în benzi desenate. Azi, un tur pe repede înainte prin istoria din vestul țării.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Citește un fragment din cartea lui Leslie Jamison, „Recuperarea. Ce urmează după dependență”, un studiu amplu al relației dintre scris și alcool.
Antomia unei conspirații: când nu ai încredere în narațiunea oficială, dar nu-ți lipsește credința, aceasta ajunge adesea să fie plasată în diverse locuri dubioase.
În timpul celor două luni de izolare, am vrut să-mi cunosc vecinii de bloc. Cine sunt oamenii pe lângă care trec mereu și cum arată locuirea la comun în centrul Bucureștiului?
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
