Arte / Pictură
„După moartea unui părinte, nu dispare conștiința lui, se topește în ce faci”
Ionuț Dulămiță, Petruț Călinescu
L-am vizitat pe artistul Ștefan Ungureanu în atelierul acestuia din centrul capitalei.
Reporter & pictor. Stă în Drumul Taberei.
L-am vizitat pe artistul Ștefan Ungureanu în atelierul acestuia din centrul capitalei.
„Vacile sunt fragilitate greoaie, cred că asta mă atinge cel mai mult la ele”, scrie Ruxandra Novac, în al doilea episod al seriei „Scriitori și animale”.
Miza poeziei lui Florentin Popa a evoluat încet-încet dinspre catharsis, dinspre defulare, înspre împărtășire pur și simplu. E o formă de iubire asta și e foarte mișto.
Cine e Ivana Mladenović, regizoarea de origine sârbă care surfează curajos pe Noul Val din România?
O expoziție deschisă vineri, 19 octombrie, în Timișoara a rămas timp de-o zi fără una dintre lucrări, pentru că deranja convingerile religioase ale directorului muzeului-gazdă.
Am fost într-o comună din Călărași unde un învățător pasionat de tehnologie folosește slide-ul în loc de cretă, ghidat de un ONG bucureștean.
La McDonald’s se țineau momente de reculegere, hoții se potoleau de teama atentatelor, bâlciurile nu mai erau la fel. Ne-am uitat în presa vremii, să vedem atmosfera românească post-tragedie.
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
Ultimul text din seria „Orașul” vorbește despre copaci, în contextul în care spaţiul verde pe cap de bucureştean ar putea încăpea într-o sufragerie.
Am vorbit cu un cercetător de la Facultatea de Geografie din București despre pericolele pe care le respirăm în locuințele noastre.
Am vorbit cu câțiva dintre oamenii care au pus pe picioare cea mai mare mișcare civică din România post-’90.
Luna asta o să tot scriem despre oraş, despre probleme şi transformările lui.
Vânători de fildeş de mamut în Siberia, un culegător de miere sacră din Nepal sau un mexican care locuieşte în deşert după ce l-a dezamăgit omenirea.
Tatiana Niculescu Bran, autoarea unor cărţi despre cazul Tanacu sau Zelea Codreanu, şi-a propus să răspundă în cea mai nouă dintre ele la întrebarea: cine este Arsenie Boca?
Se anunță o vară plină de muzică live excelentă: de la concertul istoric al lui Nick Cave, la unele dintre cele mai bune nume din jazzul lui 2018. De la București și salina Târgu Ocna, în creierii munților.
Pe 9 iunie, am fost la un protest al extremei drepte și un marș pentru drepturile LGBT, la un miting politic împotriva „statului paralel” și la o piesă de teatru cu proțap pe bani publici.
Am fost acasă la poeta Elena Vlădăreanu şi la regizorul Robert Bălan ca să aflu cum lucrează împreună.
Am fost la Muzeul Tehnicii din București și am văzut pila Karpen, despre care Ministerul Cercetării a spus recent că e perpetuum mobile.
Codul Fiscal a fost modificat din nou luna trecută. Iată ce înseamnă asta pentru lucrătorii din sectorul independent.
Maxim Pozdorovkin vorbeşte despre documentarul său „Our New President” - o frescă suprarealistă & tulburătoare despre jocul Kremlinului cu minţile oamenilor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
O expoziție din Bucureşti ne întoarce în anii ’20-’30, când antropologia fizică analiza trăsăturile biologice ale oamenilor pentru a defini identitatea naţională românească.
Episodul doi din serialul iubirii: dragoste și efuziuni erotice în presa comunistă.
Am rugat poete&poeți să intre în pielea unui șofer de autobuz, ca-n „Paterson” al lui Jarmusch, să oprească la prima și să scrie un poem.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
