Un grup de activiști de mediu a propus să lege pădurile și spațiile verzi dinăuntrul și din jurul orașului într-un Inel Verde Metropolitan. Între timp, construcțiile înghit tot mai mult teren, iar strategia rămâne pe hârtie.
Un strat de ceață gri-albicioasă acoperă cerul de august al Clujului. Ora e cam 17, iar noi suntem la furca drumului din pădurea Făget cu Baza Sportivă „La Terenuri” din cartierul Mănăștur. Se aud concomitent claxoane, o sirenă și un buldozer. Când intrăm în pădure, primii 500 de metri sunt plini de gunoaie: mici grămezi de haine, ambalaje, sticle, găleți. Un arici le amușină atent.
Dăm de copaci însemnați cu puncte albastre. Autoritățile îi vor tăia, ca să avanseze proiectul centurii metropolitane, care stagnează după ce firma contractată a fost implicată într-o anchetă penală a Direcției Naționale Anticorupție.
„O să fie mult mai mulți tăiați decât cei pe care îi vedem noi”, spune Adrian Dohotaru, activist civic. „Și am zis că dacă apar infrastructuri din astea gri, noi trebuie să contracarăm cu infrastructuri verzi-albastre.”
Pădurile periurbane din jurul Clujului pot funcționa ca filtre naturale, reducând particulele în suspensie (PM2.5, PM10) – o problemă majoră în Cluj. (Extras din Strategia pentru Inelul și Rețeaua Verde Metropolitană Cluj)
În 2025, Cluj-Napoca a înregistrat niveluri ridicate de poluare în a cincea zi din an. Cotele semnalate au depășit de șase ori limitele Organizației Mondiale a Sănătății.
Proiectul
Simplu spus, Inelul Verde Metropolitan e un proiect care s-ar folosi de geografia Clujului ca să creeze o rețea de drumuri interconectate prin natură, accesibile la pas sau pe bicicletă.
Hai să ne imaginăm, de pildă, că Baza Sportivă din Mănăștur ar fi un nod de acces spre Inelul Verde Metropolitan. Practic, dacă proiectul s-ar implementa, am putea să facem un circuit în jurul Clujului, parcurgând 18 comune fără să punem piciorul în mașină sau în transportul public. Am putea merge, pe jos sau cu bicicleta, un kilometru spre sud până la traseul de 16 kilometri către Pădurea Dezmir, cu stejarii și gorunii săi. Tot din Făget, am putea urca spre Sălicea, Vârful Măgura sau Vârful Peana, cel mai înalt punct al Masivului Feleacu, pe trasee marcate, neîntrerupte. Am putea merge spre nord, către malul Someșului. Spre vest, către Valea Gârbăului, continuând spre Cetatea Fetei. Nu trebuie să cunoști geografia Clujului, ca să înțelegi că Inelul și Rețeaua Verde ar însemna acces la natură fără prea mult efort.
Proiectul se bazează pe ambiția societății civile de a mapa conturul verde de minim 300 de kilometri din jurul și din interiorul orașului Cluj-Napoca. În epoca dezvoltărilor imobiliare necontrolate, un grup de oameni a pus cărămidă peste cărămidă la această strategie, menită să protejeze sănătatea mediului și a oamenilor care îl locuiesc. Asociațiile Societatea Organizată Sustenabilă (SOS), Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) și o parte din grupul informal „Alergători Începători” l-au împins la rampă acum trei ani.
Au primit sprijin din partea Rețelei pentru Natură Urbană, cercetători și arhitecți care au crezut în idee, inspirați de orașe internaționale care au astfel de proiecte de peste 70 de ani. În toamna lui 2024, primăria Cluj-Napoca a anunțat că va susține proiectul „în urma dezbaterii publice” și a pasat responsabilitatea către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI ZMC), o organizație din care fac parte Consiliile Locale ale municipiului și alte 18 comune din jur. Acum, proiectul așteaptă ca primăria chiar să îl pună în dezbatere publică, în timp ce, în locul său, se construiește și se construiește și se construiește. Chiar în mai anul acesta, primăria a aprobat urbanizarea unui spațiu de 50.000 de metri pătrați din pădurea Făget.
Angajamentul
„E deja parte din identitatea mea pădurea Făget”, îmi spune Adrian Dohotaru. Are un „U” tatuat pe gambă, simbolul celui mai cunoscut club de fotbal din Cluj-Napoca. Pentru el, înseamnă comunitatea clujeană în care a crescut și și-a format o familie. Adi e omul la care mergi când vrei să afli ora în activismul din Cluj, pe care îl urnește de peste 20 de ani. Între 2016 și 2020, a fost membru al Camerei Deputaților, mai întâi din partea USR, apoi independent. Dacă stai cu el de vorbă, auzi „natură urbană”, „culoar verde-albastru”, „Inel Verde Metropolitan” mai des decât orice altceva. Dacă te întâlnește pe stradă, e probabil să te întrebe despre spațiile verzi din oraș. Dacă îl inviți la interviu, te cheamă într-o drumeție prin pădure. Face baie des în râuri, aleargă, merge cu bicicleta.
În alergare sau pe bicicletă, Adrian a format conexiuni cu oameni implicați din Cluj-Napoca, pe care i-a adunat la masă ca să discute despre Inelul Verde Metropolitan. Doi dintre aceștia sunt Radu Mititean și Roxana Cleja, președinte, respectiv vicepreședintă, ai Clubului de Cicloturism Napoca (CCN). Pe Adrian și Radu îi leagă peste 20 de ani de implicare în acțiuni civice. În 2013, au reușit alături de alte două asociații să convingă autoritățile să oprească extinderea Iulius Mall pe malul lacului Gheorgheni. La schimb, au cerut transformarea șoselei care împrejmuia acest lac în alee pietonală cu pistă de biciclete, ceea ce s-a și întâmplat.
„Ideea s-a conturat cumva treptat”, îmi spune Radu. „Unii dintre noi, de mai mult de 30 de ani, ne luptăm cu autoritățile locale din Cluj pentru chestii punctuale. Ori, am constatat că e foarte puțin eficient. În sensul că te lupți pentru o zonă, problema se mută în altă zonă.”
Radu e clujean și străbate de mic împrejurimile pe jos sau pe bicicletă. A înființat CCN acum 34 de ani, ca să popularizeze mersul pe bicicletă, în timp ce are grijă de traseele din împrejurimi. Alături de Roxana, organizează regulat tururi de mers cu bicicleta sau pe jos prin județ. Doar pentru promovarea conceptului de Inel Verde Metropolitan au susținut peste 40 de astfel de acțiuni. Invită oamenii să vadă cu ochii lor ce ar însemna acest proiect în practică, în timp ce își actualizează informația din teren. Pentru că ocuparea spațiului verde cu construcții se întâmplă zi de zi.
A fost reprezentant al organizațiilor de mediu în Comisia Județeană de Urbanism între 1994 și 2001. În ultimele trei decenii, a luptat inclusiv în instanță cu autoritățile ca să obțină acces la documentații de dezvoltare în care vâna ilegalități. Neoprite la timp, acestea ar fi putut distruge spații verzi urbane sau natura din împrejurimile Clujului. Problema autorităților e una de viziune, constată Radu. „Par să vadă lumea înconjurătoare, așa, prin parbrizul unei mașini.”
„Noi mergem pe teren și vedem că, uite, a mai crescut un gard”, spune Roxana. „Iar pe el un afiș, că, da, e autorizație de construire pe poteca asta, unde voi până acum mergeați. Nu aveți decât să ocoliți.”
Dacă o vezi pe Roxana prin oraș, cel mai probabil e pe bicicletă. A venit la Cluj în ‘99 ca să studieze și a rămas aici. Spune că vrea să trăiască într-un mediu sănătos, să facă mișcare în aer curat, să iasă în natură. „Dorința de verde și dorința de a face, până la urmă, locul ăsta cât mai bun pentru copiii noștri, pentru cine rămâne după noi, și pentru noi. Noi sperăm să ajungem la 95 de ani și să ne bucurăm în continuare de un aer cât mai curat, de o ieșire în natură și să nu trebuiască să te urci în mașină ca să te duci 100 de kilometri sau să te urci pe nu știu ce vârf de munte ca să fii în natură, pe un traseu marcat. ”
Traseul
Radu a început să creioneze primul traseu de inel verde în 2024, alături de Cristi Bâtea, urbanist. „Radu cunoaște toate drumurile de căruță de pe lângă Cluj, e extraordinar”, spune Cristi. Locuiește din 2010 în Cluj și aleargă din 2022 alături de grupul informal „Alergători Începători” din oraș.
Cristi a locuit o perioadă la Viena, unde a experimentat viața într-un oraș cu Inel Verde. Așa că, atunci când Adi i-a povestit despre idee într-o alergare, a decis să se implice. L-a motivat dorința de a crea spațiu pentru recreere și sport. „Pe de altă parte, am sperat că o să putem scutura și trezi autoritățile să facă ceva plănuit dinainte, nu să lase în voia dezvoltatorilor – care se numesc dezvoltatori, dar de fapt sunt niște speculanți”, continuă Cristi.
Primul traseu de inel avea 50 de kilometri. L-au transpus în harta Clujului din aplicația de fitness și sănătate Garmin și au început să lucreze la primul document care explica ce ar putea însemna un astfel de proiect. „Am vrut să conectăm toate spațiile valoroase din jurul Clujului și din punct de vedere al naturii, dar și al identității lui”, explică Cristi. Aveau nevoie de o rețea în interiorul orașului care să ducă până la traseul care împrejmuiește Clujul, așa că s-au folosit de afluenții Someșului pentru a trasa aceste conexiuni. „Un inel nu are nicio valoare dacă nu poți ajunge la el”, spune Cristi.
„Nu am inventat noi ideea asta de centuri verzi”, spune Adrian. Într-o declarație recentă, și președintele Nicușor Dan promitea că susține inițiativa Centurii Verzi București-Ilfov. Așadar, ce e conceptul ăsta și de unde vine el?
Ideea
O centură verde înconjoară o zonă urbană și funcționează ca o barieră ecologică care protejează orașul. E o zonă naturală continuă, formată din păduri, ape și pajiști care ajută la adaptarea climatică prin diminuarea poluării, atenuarea fenomenelor meteo extreme și creșterea calității aerului. Ca idee, te poți gândi de ce e util ca un bloc să aibă o grădină împrejmuită de gard viu, copaci și flori.
În plus, centurile verzi pot contribui la protejarea pădurilor și a biodiversității, prin reguli care limitează construcțiile și tăierea copacilor. În urma eforturilor depuse de activiștii de la Fundația Centura Verde, conceptul a fost inclus în noul Cod silvic, intrat în vigoare în 2025. Legea recunoaște importanța pădurilor din jurul orașelor și încurajează includerea lor în centuri verzi.
Ideea de inel sau centură verde a apărut încă din secolul al XIX-lea, când botanistul scoțian John Claudius Loudon a scris un eseu în care denumea spațiile verzi „spații de respirat” în oraș. Înțelesul expresiei devine cât se poate de limpede, dacă te gândești că în ianuarie, Strop de aer, asociația care monitorizează calitatea aerului din Cluj, a recomandat locuitorilor să stea cât mai puțin afară și să folosească purificatoare pentru locuințe.
Loudon a propus atunci un plan urbanistic al Londrei în care spații verzi concentrice separau cartierele pentru a forma zone semi-rurale, de recreere, în care locuitorii ar fi putut respira aer curat. Propunerea a rămas pe hârtie, însă Londra a fost primul oraș cu Inel Verde Metropolitan, dezvoltat în anii ‘50. Acum acoperă peste 5.000 de kilometri pătrați și este protejat de legislație – fiecare autoritate locală e obligată să-i respecte limitele în planurile urbanistice. Proprietarii de terenuri primesc reduceri fiscale ca să mențină terenurile agricole sau forestiere în regim de conservare și subvenții pentru conversia terenurilor degradate în spații verzi sau zone de agrement.
Inelul Verde Metropolitan al Vienei, unde a locuit Cristi Bâtea, se întinde pe 20.000 de hectare de păduri, terenuri agricole și parcuri naturale. E format dintr-o centură verde integrată într-o rețea care acoperă toată zona urbană. Ca să reziste în timp, autoritățile au dezvoltat atât un sistem de monitorizare ecologică, cât și programe de educare a locuitorilor. Acum, Budapesta și Sofia lucrează la astfel de strategii pentru Inele Verzi.
„Inelul, la noi, e mai oval. E o frunză, care are o nervură principală, Someșul (râul care traversează județul Cluj), nervuri secundare, care sunt afluenții săi. Iar părțile alea verzi, zemoase din frunză, sunt pădurile, pășunile, pajiștile”, explică Adi. „E, de fapt, o metaforă”.
Legile
Mircea Munteanu, arhitectul care a coordonat strategia Inelului Verde Metropolitan Cluj, ne-a explicat că este o viziune de ansamblu a spațiilor verzi. Și-a dorit să contribuie la acest proiect pentru că a crescut în Cluj și a câștigat mai multe concursuri de proiecte punctuale, împreună cu echipa sa, Metapolis: reamenajarea Cetățuii, reamenajarea Parcului Est, dezvoltarea Rețelei Someș Culoar Verde-Albastru. „Ni s-a accentuat nevoia să privim întregul, ansamblul de spații verzi”, explică el.
Pentru ca Inelul Verde să devină realitate, autoritățile ar trebui să preia propunerile în planurile urbanistice ale Clujului și ale comunelor din jur. Aceste documente stabilesc, printre altele, unde și în ce condiții se poate construi. Unele zone naturale ar putea primi și un statut special de protecție, de exemplu prin declararea lor ca arii naturale protejate de interes local sau județean, acolo unde legea permite. Astfel de arii de interes județean pot fi declarate neconstruibile prin Hotărâre de Consiliu.
Asta nu înseamnă că toate construcțiile ar fi interzise în zona Inelului Verde. Regulile ar depinde de statutul și particularitățile fiecărui teren. „Soluția e de a gândi mecanisme prin care, odată cu dezvoltarea, să existe și o integrare a elementelor de peisaj”, explică Mircea. Cu alte cuvinte, dezvoltarea imobiliară ar trebui să țină cont de păduri, ape și culoare verzi, nu să le înlocuiască. În anumite zone, asta ar putea însemna restricții de construire; în altele, investitorilor li s-ar impune obligația de a păstra sau integra natura în proiectele lor.
Pentru Radu, Inelul Verde ar deveni și un instrument prin care clujenii ar putea să-și apere mai ușor spațiile verzi. „Atunci când unii vor să mai extindă ceva, să vadă că nu pot, pentru că tu ai o conectivitate, o trecere pe care o blochezi complet.”
Inelul Verde ar putea contribui și la apărarea orașului de inundații. În Cluj, construcțiile au ajuns inclusiv în zone în care râurile se revarsă în mod natural, iar suprafețe tot mai mari de pământ sunt acoperite cu beton și asfalt, care împiedică apa să se infiltreze în sol. Spațiile verzi interconectate ar putea absorbi și reține o parte din apa de ploaie, reducând astfel presiunea asupra canalizării și riscul de inundații locale.
Strategia propune soluții și pentru zonele amenințate de alunecări de teren. Pe pantele instabile din oraș și din împrejurimi, plantarea arborilor și arbuștilor ar putea ajuta la fixarea solului și la reducerea riscului de alunecare.
„Ce putem face noi, prin astfel de propuneri politice, de gesturi activiste, e să contracarăm intensitatea schimbărilor climatice”, spune Adrian. „Efectiv, trebuie gândit în termeni de angajament existențial în diminuarea efectelor climatice, pentru a salva vieți.”
Cifrele
În martie 2024, au lansat proiectul. În pragul alegerilor locale, au contactat candidații la primărie și au primit promisiunea că îl vor sprijini. După alegeri, nu s-a întâmplat nimic.
Așa că inițiatorii au început o campanie mai amplă. CCN a organizat 10 tururi publice ghidate pe jos și 10 cu bicicleta, „Alergători Începători” a organizat trasee de alergare. Adrian a dus munca lor către Rețeaua pentru Natură Urbană, care a sprijinit ideea atât prin promovare, cât și financiar. Au ținut prezentări în diverse facultăți și școli, au scris și au dat interviuri în presă, au făcut petiții și sesizări către autorități ori de câte ori mai apărea un gard pe unde mergeau cu bicicleta sau în alergare.
Tot în alergare, Adrian l-a cunoscut pe Valentin Rațiu, sociolog, și i-a povestit despre Inel. „Mi s-a părut o idee absolut genială să existe un proiect care să interconecteze toate zonele verzi din județ”, își amintește Valentin. „Și toate să aibă cumva în mijloc Someșul. Să ai acces la toate zonele astea, să existe un traseu marcat.”
Așa că Valentin s-a alăturat cu propriile unelte: a făcut un sondaj de opinie privind percepția clujenilor despre spațiile verzi și posibilitatea amenajării unui Inel Verde Metropolitan. A vorbit cu 800 de clujeni cu ajutorul studenților săi, iar în octombrie 2024 aveau o dovadă greu de contestat că locatarii își doresc proiectul.
97% dintre clujenii întrebați consideră că Inelul Verde Metropolitan este important și foarte important pentru creșterea calității vieții locuitorilor din Zona Metropolitană.
95% consideră că utilizarea spațiilor verzi are un efect benefic asupra stării lor de sănătate.
63% consideră că dezvoltarea imobiliară haotică reprezintă principala amenințare pentru spațiile verzi din Zona Metropolitană. (Sursa: Active Research)
800 de oameni pot să pară puțini, dacă te gândești că în zona metropolitană Cluj locuiesc 420.839. Însă Valentin s-a asigurat că studiul este riguros metodologic, astfel încât să poată prezenta rezultatele în campanie.
Iar momentul potrivit a venit în septembrie 2024. În timpul unei ședințe de Consiliu Local în care societatea civilă se opunea construirii Rivus, un mall care ar afecta culoarul verde-albastru, Valentin a prezentat datele. „Am spus că uite, am făcut un studiu din care reiese că oamenii își doresc mai multe spații verzi în oraș, piste de bicicletă interconectate. Și au făcut ochii mari, atât doamna care conducea ședința, cât și primarul.”
Apoi, fiecare, pe bucățica lui, a făcut muncă voluntară, până în martie 2025, când primăria a spus: „Da, hai să facem!”. Primarul Emil Boc a promis că a inclus un milion de lei în buget pentru intervenții pe teritoriul municipiului și că a virat 500.000 de lei către ADI ZMC pentru a crea conceptul. „Și, din păcate, banii aceia n-au venit”, spune Adrian.
Blocajul
Inițial, procesul părea că își urmează cursul firesc. Primăria a mandatat organizația ADI ZMC să elaboreze strategia Inelului Verde, pe care aceasta a contractat-o de la firma de arhitectură Metapolis. Bogdan Stanciu, manager de comunicare al ADI ZMC, ne-a declarat că, mai întâi, au ales oamenii pe care să îi implice și să-i aducă la aceeași masă. Au format grupuri de lucru cu reprezentanți ai societății civile și membri ai administrațiilor locale din cele 19 consilii asociate, cercetători și specialiști. Au avut mai multe întâlniri de grup, după care s-au organizat în grupuri de lucru pe educație, mediu, biodiversitate și sustenabilitate. Au comunicat pe Whatsapp și s-au văzut lunar sau bilunar timp de patru luni.
Arhitecții Metapolis au lucrat alături de cercetători și autorități locale la un studiu de peisaj. Au comparat ce prevăd planurile urbanistice cu situația din teren, pentru a vedea cum ar putea fi protejate și conectate spațiile naturale. Au finalizat o primă variantă a strategiei la sfârșitul lui 2025 și au trimis-o autorităților pentru observații, urmând ca documentul să fie supus consultării publice. De atunci, vehiculul s-a blocat în nisip, cum spune activistul Radu Mititean.
Radu suspectează că amânarea strategiei le-ar permite autorităților din Florești și Apahida să aprobe noi planuri urbanistice „într-un mod groaznic”, fără să țină cont de propunerile Inelului Verde. Asta ar însemna construcții până în buza Râului Someș sau în liziera pădurii Hoia. „Bănuiala e că frâna e pusă intenționat ca să meargă înainte niște proiecte cu interese mari care ar fi incompatibile.”
Și Adrian spune că există probleme cu primăria Florești, care ar trebui să schimbe Planul Urbanistic General astfel încât să fie convergent cu Inelul Verde. Pe scurt, să permită mai puține construcții.
Într-un răspuns pentru Scena9, Primăria Florești a transmis că Planul Urbanistic General așteaptă avize din partea Agenției pentru Protecția Mediului și a Ministerului Culturii. Probabil că îl vor înainta în Comisia Județeană de Urbanism spre finalul anului.
„Ei se tem”, spune Roxana. „Lumea vede Inel Verde, asta înseamnă că trebuie să păstrezi niște chestii verzi, asta înseamnă că o să îmi blocheze niște proiecte gri.”
Urbanistul Cristi Bâtea s-a retras din colaborarea cu ADI ZMC după ce a participat la câteva grupuri de lucru. „Am avut un sentiment că nu o să se întâmple nimica și m-am oprit”, spune el. A cerut să se înceapă cu marcaje prin pădurea Hoia, însă în zadar. Simțea că ideea de la care porniseră se dilua tot mai tare.
Pădurea
Am mers cu Cristi prin pădurea Hoia, ca să ne arate unde Romsilva a tăiat ilegal, la ras, două hectare de copaci. Anul acesta, inspectorii Gărzii Forestiere au sesizat procurorii după ce au constatat că s-au tăiat mai mulți arbori decât prevedea legea.
Pe drum, Cristi ne-a arătat, însă, și ce iubește el la acest loc: felul în care trece lumina prin bolta de copaci, argintiul de pe trunchiul jugaștrilor, ciupercile pe care știe să le recunoască de când era copil. Ne-a învățat să diferențiem ghinda stejarilor pufoși, care ocupă 9 hectare din pădure, alcătuind o arie sit Natura 2000, adică arie protejată de importanță comunitară.
Cristi încă crede în proiect, dar nu și în dorința autorităților de a-l implementa. „Oamenii ăștia nu văd beneficiul unui spațiu verde care să lege cartierele”, spune el. „Dacă ar fi după ei, ar umple toate gardurile cu blocuri din astea.” Ca urbanist, Cristi a sperat că vor da autorităților o perspectivă prin care să țină ceva verde în oraș. „Acum, dacă se face un cartier, în primul rând se rad toți arborii, după care se umple bucata aia de pământ cu cât mai multe case posibil. După care, cine vrea să aibă un pom, plantează un pom în curte. Pomul nu poate să înlocuiască arborii aceia”, explică el.
Cristi crede că partea bună la colaborarea cu ADI ZMC a fost faptul că au reușit să adune mai multe entități la aceeași masă. Partea proastă este că au făcut o strategie care adună praf într-un sertar.
„Din punctul nostru de vedere, majoritatea muncii pe care o aveam de făcut s-a terminat”, spune Bogdan Stanciu, manager de comunicare ADI ZMC. „De acum încolo, mingea este la administrații. Noi nu avem și putere executivă să dăm hotărâri prin care să aplicăm strategia.”
Am întrebat și noi primăria Cluj-Napoca în cât timp va pune strategia pentru Inelul și Rețeaua Verde Metropolitană Cluj în dezbatere publică, însă nu am primit un răspuns până la momentul publicării. Când am sunat, a fost nevoie să explicăm de mai multe ori că nu vrem informații despre centura metropolitană, adică proiectul care presupune asfaltarea unor porțiuni din pădurea Făget. Ba chiar din contră.
Radu se aștepta ca punerea în dezbatere publică să întârzie, așa că a decis să-și continue tururile ghidate și campania de promovare publică a proiectului. „Noi îi dăm înainte, pe cât ne ține timpul și nesomnul”, spune Radu. „Cât ne țin balamalele”, completează Roxana.
Radu și Roxana s-au angajat la „munca aia migăloasă de stat pe capul autorităților”. Când Radu a deschis Clubul de Cicloturism Napoca, colegii lui l-au întrebat în cât timp crede că va vedea rezultate pozitive. A răspuns: „Dacă totul merge bine, în zece ani”. I-au spus că e pesimist. După aceea, au ajuns la concluzia că era optimist. „Puțini oameni sunt în stare psihic să se implice într-o chestie în care își dau seama că s-ar putea să nu vadă nici în cinci, nici în zece ani vreun progres. Să fii ca într-un război în care ești numai în apărare, numai în ariergardă, numai în retragere de zece ani, nu ai avut nicio victorie. Victoria maximă e că ai limitat, că ai frânat a n-a oară un atac, dar nu ai niciun progres. Atunci nu mai e entuziasmul ăla.”
Însă ei continuă. Adrian vede Inelul Verde Metropolitan ca pe un proiect de viață. „Nu ține de mine dacă se realizează sau nu, dar pot să încerc.” Alături de asociația SOS, a atras un fond de 8.400 de lei prin programul ÎN ZONA TA care îi ajută să continue campania de promovare, să organizeze tururi ghidate și prezentări. În plus, lucrează la un documentar în care să pună în valoare munca pe care au făcut-o în acești ani.
Fiecare s-a simțit singur la un moment dat. „Oamenii nu mai îndrăznesc să spere și deci să se mobilizeze să facă un efort”, spune Radu. „Și atunci, cumva, da, foarte bine că faceți, dar nu găsești prea mulți care să te ajute.”
Cu toate astea, au reușit să pună în fața autorităților o strategie pentru un Cluj viu, cum scrie în draftul prefinal. Iar ideea lor trasează un drum nemarcat în România. Asta ne-a spus și Mircea că a fost dificil: „Lucrurile s-au definit din mers, pentru că nu avem o metodologie sau un precedent pe care să îl urmăm”.
Bogdan spune că e 100% sigur că strategia se va pune în aplicare. „Nu știu viteza, dar direcția e bună și destinația este clară. Drumul este asfaltat. Mai trebuie numai să pornim la drum. Deci este o chestiune de când, nu dacă.”
Prin Rețeaua pentru Natură Urbană, încearcă să lucreze la norme metodologice la nivel național pentru implementarea Inelelor Verzi. În Cluj, proiectul se află în cel mai avansat stadiu, datorită impulsului civic, expertizei universitare, cunoașterii arhitecților și unei minime deschideri instituționale, explică Adi.
Așa că trăiesc cu incertitudinea. „Trebuie să revii asupra unor subiecte dacă nu merg din prima, din a doua, din a treia”, spune Adrian. „Tot trebuie să revii.” „Altfel, dacă mergem cu tipul ăsta de politici publice în care economia e gândită separat de ecologie, o să ne prăjim.” Radu spune că trebuie să „ții vie ideea și să faci demersuri cu speranța că într-o bună zi, o să ajuți cumva”.
Articolul a fost realizat în cadrul Burselor pentru jurnalism despre filantropie, program realizat de Asociația pentru Relații Comunitare și susținut de Lidl România.
