★★★★★☆☆☆☆☆
Carte
Zacuscă existențială
Mihnea Bâlici
Noul volum al lui Teodor Dună, flașneta babel (Nemira, 2022), e un flashback dintr-o epocă îndepărtată, de când douămiiștii erau încă tineri și furioși.
Student la Litere în Cluj-Napoca. Scrie cronică literară și poezie. Este redactor-șef la Revista Echinox și co-organizator al clubului de lectură Nepotu' lui Thoreau.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul volum al lui Teodor Dună, flașneta babel (Nemira, 2022), e un flashback dintr-o epocă îndepărtată, de când douămiiștii erau încă tineri și furioși.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Al treilea roman al lui Sally Rooney, „Lume frumoasă, unde ești?” e construit pe o radiografie în mișcare.
Zona nouă a continuat să facă ce a făcut mai bine din 2015 încoace: un festival fresh și exemplar, care ne pune pe harta world literature.
★★★★★☆☆☆☆☆
Artistul Mihnea Mihalache-Fiastru revine cu „ȘPEC”, o proză despre jurnalismul senzaționalist al anilor 2000.
★★★★★☆☆☆☆☆
Termenul de „Väterliteratur” se referă la romanele scrise de autorii celei de-a doua generații de după Holocaust. Romanul „Sunt oare un călău?” al Liliei Calancea reprezintă o variantă est-europeană a unei astfel de proze.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Stai jos sau cazi”, Bogdan Munteanu vrea să aducă tema epilepsiei în prim-plan cu umor, însă ajunge să pună în scenă o narațiune forțată.
★★★★★☆☆☆☆☆
Toți autorii au încercat să traducă melancolia și anxietatea înaintării în vârstă într-un fel sau altul. În ultimul său volum de poezie, Simona Popescu a găsit, poate, cea mai cinstită metodă: în tăcere.
★★★★★☆☆☆☆☆
În cele peste 600 de pagini ale romanului „Abraxas”, asistăm la lupta antologică a doi titani contemporani: mizerabilismul postcomunist și maximalismul postmodern.
„Asta nu e poezie”, a sunat sentința mai multor voci din presă sau de pe Facebook, indignate de ceea ce s-a întâmplat la gala premiului „Mihai Eminescu” din 2022.
„oriunde am fi, simțim un blocaj./ dar suntem mai norocoși decât părinții noștri,/ care au prins tranziția din picaj”
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.