Student la Litere în Cluj-Napoca. Scrie cronică literară și poezie. Este redactor-șef la Revista Echinox și co-organizator al clubului de lectură Nepotu' lui Thoreau.
Printre terapeuți care ne învață să ne iubim singuri și necondiționat, intelectuali care ne arată calea nobilă spre virtute și ruinarea treptată a vieților apropiaților din jur, „Sufletul te face om”, volumul de poezii al Oanei Paler, ne învață să acceptăm eșecul – caracterul nostru de „oameni frumoși și căcăcioși”.
În Panou (ART, 2025), cel mai recent volum de poezie semnat de Andrei Doboș, vedem perspectiva unui subiect dintr-o altă încăpere a Floreștiului, „dormitorul” orașului în plin boom economic Cluj-Napoca, modular și totuși postmodern. De data aceasta, perspectiva e a cuiva care își aprinde lemnul de palo santo și se pierde în meditație după o altă zi trăită la periferia lumii corporate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Revenirea Tatianei Țîbuleac cu romanul „Când ești fericit, lovește primul” construiește, ca și-n trecut, o poveste pe marginea unei intrigi de familie, dar, de data aceasta, autoarea optează pentru o arhitectură ceva mai complexă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Puține cărți reușesc să surprindă atât de multe lucruri în atât de puțin spațiu cum o face „Livada de peri” (Black Button Books, 2023) a autoarei georgiene Nana Ekvtimishvili.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul volum al lui Dmitri Miticov – „Dmitri: INTJ” (OMG, 2023) – este o explozie formală, care adună laolaltă registre lexicale și grafice dintre cele mai diverse.
★★★★★☆☆☆☆☆
Mi se pare cel puțin nefericită lipsa de receptare a noului volum de poezie al lui George State, „Sarx” (Nemira, 2023). Păcatul cel mai mare este că abia dacă am zgâriat suprafața interpretărilor posibile.
În dezbaterea despre rasismul lui Bogdan-Alexandru Stănescu, pare mai simplu să faci cascadorii formaliste decât să îi dai pur și simplu dreptate lui Valeriu Nicolae.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Tot ce privesc, privesc printr-un filtru”. Fraza descrie bine estetica generației de poeți de după 2010, pe care Daniel Coman o preia mimetic, însă doar în literă.
★★★★★☆☆☆☆☆
După un roman fantastic, Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social, prin „Ca să nu se aleagă praful de toate”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Debutul în proză scurtă al Cristinei Chira, „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor”, îndeamnă la „dezarhivarea” tinereții.
★★★★★☆☆☆☆☆
În cazul volumului de poezie „Cai verzi pe pereți” de Cristina A. Bejan, observ un nou fenomen îngrijorător: monetizarea identității est-europene, pe spatele aceluiași anticomunism de toate zilele.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Voci la distanță”, cel mai nou roman al Gabrielei Adameșteanu, nu dezamăgește.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Theodoros” de Mircea Cărtărescu a fost unul dintre cele mai așteptate titluri ale lui 2022. Este surprinzătoare direcția pe care o deschide autorul: cea a unui roman de aventuri palpitant și polifonic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Adunare” reușește, într-un spațiu restrâns, să ridice toate problemele care leagă rasa, clasa și genul în societatea britanică.
★★★★★☆☆☆☆☆
După exact un secol și jumătate de la publicarea „Sărmanului Dionis” (1872), Florin Chirculescu publică „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit” (Nemira, 2022), un roman maximalist despre Mihai Eminescu.
Evident, ultimul lucru pe care îl vreau este să le propun cititorilor niște „povești de citit sub brad”.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru este veriga lipsă dintre literatura feministă contemporană din România și poezia mai senzorială și mai cosmopolită a poeților ce au debutat după 2010.
★★★★★☆☆☆☆☆
★★★★★☆☆☆☆☆
★★★★★☆☆☆☆☆
În „A râs și tata”, ieșirea din băiețeală se face, în mod paradoxal, tot prin băiețeală.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu ce ajută poezia românească volumul „Nimic din ce face nu e vina ei”.
★★★★★☆☆☆☆☆
E sexy ideea lui Laurent Binet de a scrie „A șaptea funcție a limbajului”, un roman în care îi folosește pe filosofii poststructuraliști pe post de personaje.
★★★★★☆☆☆☆☆
LSD fabricat la Cugir, cocaină importată din Cuba, sesiuni de nudism la 2 Mai. Acesta e imaginarul comunismului din „Gioco di mano” de Radu Demetriades.
La nici o săptămână după protestul AUR la București, mă gândesc că se subînțelege de ce am simțit nevoia să încropesc această listă, chiar dacă este sumară și incompletă.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.
