Carte / Tranziție
Samson scrie un roman
Mihnea Bâlici
După un roman fantastic, Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social, prin „Ca să nu se aleagă praful de toate”.
Student la Litere în Cluj-Napoca. Scrie cronică literară și poezie. Este redactor-șef la Revista Echinox și co-organizator al clubului de lectură Nepotu' lui Thoreau.
După un roman fantastic, Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social, prin „Ca să nu se aleagă praful de toate”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Debutul în proză scurtă al Cristinei Chira, „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor”, îndeamnă la „dezarhivarea” tinereții.
★★★★★☆☆☆☆☆
În cazul volumului de poezie „Cai verzi pe pereți” de Cristina A. Bejan, observ un nou fenomen îngrijorător: monetizarea identității est-europene, pe spatele aceluiași anticomunism de toate zilele.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Voci la distanță”, cel mai nou roman al Gabrielei Adameșteanu, nu dezamăgește.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Theodoros” de Mircea Cărtărescu a fost unul dintre cele mai așteptate titluri ale lui 2022. Este surprinzătoare direcția pe care o deschide autorul: cea a unui roman de aventuri palpitant și polifonic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Adunare” reușește, într-un spațiu restrâns, să ridice toate problemele care leagă rasa, clasa și genul în societatea britanică.
★★★★★☆☆☆☆☆
După exact un secol și jumătate de la publicarea „Sărmanului Dionis” (1872), Florin Chirculescu publică „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit” (Nemira, 2022), un roman maximalist despre Mihai Eminescu.
Evident, ultimul lucru pe care îl vreau este să le propun cititorilor niște „povești de citit sub brad”.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru este veriga lipsă dintre literatura feministă contemporană din România și poezia mai senzorială și mai cosmopolită a poeților ce au debutat după 2010.
★★★★★☆☆☆☆☆
★★★★★☆☆☆☆☆
★★★★★☆☆☆☆☆
În „A râs și tata”, ieșirea din băiețeală se face, în mod paradoxal, tot prin băiețeală.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu ce ajută poezia românească volumul „Nimic din ce face nu e vina ei”.
★★★★★☆☆☆☆☆
E sexy ideea lui Laurent Binet de a scrie „A șaptea funcție a limbajului”, un roman în care îi folosește pe filosofii poststructuraliști pe post de personaje.
★★★★★☆☆☆☆☆
LSD fabricat la Cugir, cocaină importată din Cuba, sesiuni de nudism la 2 Mai. Acesta e imaginarul comunismului din „Gioco di mano” de Radu Demetriades.
La nici o săptămână după protestul AUR la București, mă gândesc că se subînțelege de ce am simțit nevoia să încropesc această listă, chiar dacă este sumară și incompletă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul volum al lui Teodor Dună, flașneta babel (Nemira, 2022), e un flashback dintr-o epocă îndepărtată, de când douămiiștii erau încă tineri și furioși.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Al treilea roman al lui Sally Rooney, „Lume frumoasă, unde ești?” e construit pe o radiografie în mișcare.
Zona nouă a continuat să facă ce a făcut mai bine din 2015 încoace: un festival fresh și exemplar, care ne pune pe harta world literature.
★★★★★☆☆☆☆☆
Artistul Mihnea Mihalache-Fiastru revine cu „ȘPEC”, o proză despre jurnalismul senzaționalist al anilor 2000.
★★★★★☆☆☆☆☆
Termenul de „Väterliteratur” se referă la romanele scrise de autorii celei de-a doua generații de după Holocaust. Romanul „Sunt oare un călău?” al Liliei Calancea reprezintă o variantă est-europeană a unei astfel de proze.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Stai jos sau cazi”, Bogdan Munteanu vrea să aducă tema epilepsiei în prim-plan cu umor, însă ajunge să pună în scenă o narațiune forțată.
★★★★★☆☆☆☆☆
Toți autorii au încercat să traducă melancolia și anxietatea înaintării în vârstă într-un fel sau altul. În ultimul său volum de poezie, Simona Popescu a găsit, poate, cea mai cinstită metodă: în tăcere.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.