Carte / Violență
I kill you
Mihnea Bâlici
Puține cărți reușesc să surprindă atât de multe lucruri în atât de puțin spațiu cum o face „Livada de peri” (Black Button Books, 2023) a autoarei georgiene Nana Ekvtimishvili.
Student la Litere în Cluj-Napoca. Scrie cronică literară și poezie. Este redactor-șef la Revista Echinox și co-organizator al clubului de lectură Nepotu' lui Thoreau.
Puține cărți reușesc să surprindă atât de multe lucruri în atât de puțin spațiu cum o face „Livada de peri” (Black Button Books, 2023) a autoarei georgiene Nana Ekvtimishvili.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul volum al lui Dmitri Miticov – „Dmitri: INTJ” (OMG, 2023) – este o explozie formală, care adună laolaltă registre lexicale și grafice dintre cele mai diverse.
★★★★★☆☆☆☆☆
Mi se pare cel puțin nefericită lipsa de receptare a noului volum de poezie al lui George State, „Sarx” (Nemira, 2023). Păcatul cel mai mare este că abia dacă am zgâriat suprafața interpretărilor posibile.
În dezbaterea despre rasismul lui Bogdan-Alexandru Stănescu, pare mai simplu să faci cascadorii formaliste decât să îi dai pur și simplu dreptate lui Valeriu Nicolae.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Tot ce privesc, privesc printr-un filtru”. Fraza descrie bine estetica generației de poeți de după 2010, pe care Daniel Coman o preia mimetic, însă doar în literă.
★★★★★☆☆☆☆☆
După un roman fantastic, Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social, prin „Ca să nu se aleagă praful de toate”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Debutul în proză scurtă al Cristinei Chira, „Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor”, îndeamnă la „dezarhivarea” tinereții.
★★★★★☆☆☆☆☆
În cazul volumului de poezie „Cai verzi pe pereți” de Cristina A. Bejan, observ un nou fenomen îngrijorător: monetizarea identității est-europene, pe spatele aceluiași anticomunism de toate zilele.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Voci la distanță”, cel mai nou roman al Gabrielei Adameșteanu, nu dezamăgește.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Theodoros” de Mircea Cărtărescu a fost unul dintre cele mai așteptate titluri ale lui 2022. Este surprinzătoare direcția pe care o deschide autorul: cea a unui roman de aventuri palpitant și polifonic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Adunare” reușește, într-un spațiu restrâns, să ridice toate problemele care leagă rasa, clasa și genul în societatea britanică.
★★★★★☆☆☆☆☆
După exact un secol și jumătate de la publicarea „Sărmanului Dionis” (1872), Florin Chirculescu publică „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit” (Nemira, 2022), un roman maximalist despre Mihai Eminescu.
Evident, ultimul lucru pe care îl vreau este să le propun cititorilor niște „povești de citit sub brad”.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru este veriga lipsă dintre literatura feministă contemporană din România și poezia mai senzorială și mai cosmopolită a poeților ce au debutat după 2010.
★★★★★☆☆☆☆☆
★★★★★☆☆☆☆☆
★★★★★☆☆☆☆☆
În „A râs și tata”, ieșirea din băiețeală se face, în mod paradoxal, tot prin băiețeală.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu ce ajută poezia românească volumul „Nimic din ce face nu e vina ei”.
★★★★★☆☆☆☆☆
E sexy ideea lui Laurent Binet de a scrie „A șaptea funcție a limbajului”, un roman în care îi folosește pe filosofii poststructuraliști pe post de personaje.
★★★★★☆☆☆☆☆
LSD fabricat la Cugir, cocaină importată din Cuba, sesiuni de nudism la 2 Mai. Acesta e imaginarul comunismului din „Gioco di mano” de Radu Demetriades.
La nici o săptămână după protestul AUR la București, mă gândesc că se subînțelege de ce am simțit nevoia să încropesc această listă, chiar dacă este sumară și incompletă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul volum al lui Teodor Dună, flașneta babel (Nemira, 2022), e un flashback dintr-o epocă îndepărtată, de când douămiiștii erau încă tineri și furioși.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Al treilea roman al lui Sally Rooney, „Lume frumoasă, unde ești?” e construit pe o radiografie în mișcare.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.