V.I.P. / Echipa S9
Cele trei amazoane de la Fundația9
Karin Ungureanu
Mare parte din proiectele din România au în spatele lor echipe de femei. Fundația9 nu este o excepție.
Mare parte din proiectele din România au în spatele lor echipe de femei. Fundația9 nu este o excepție.
Mi-e greu să justific de ce m-am agățat cu încăpățânare de scris, domeniul ăsta care m-a obligat mereu să am câte trei - patru joburi în paralel ca să supraviețuiesc și care m-a făcut să-mi văd burnout-ul ca pe ceva obișnuit și banal.
Nu-mi pare rău că nu m-am făcut psiholog, arheolog sau detectiv, pentru că prin jurnalism am ajuns să experimentez în doze mici și controlate toate meseriile astea.
Mi-am dat un test de auto-cunoaștere și mi-a ieșit jurnalismul.
N-am luat niciodată chestia asta cu scrisul în serios. Era doar o extensie a obiceiurilor mele zilnice.
Prima mea știre a fost despre o femeie înecată într-un lac. Eram în clasa a opta, în tabăra de jurnalism școlar de la Ciric.
Sunt într-un tren în vara lui '90. Citesc, mă joc, spun poezii în engleză, scriu. Atât știu. Așa începe.
Am trecut prin mai toate ecosistemele presei scrise, de la redacțiile ziarelor muribunde, la fabuloase publicații imaginare.
Am obținut fonduri de la Soros, am fost printre primii jurnaliști din România finanțați de celebrul conspirator.
Mi-am tratat frica cea mai mare - cea de a vorbi cu oamenii, și mai ales de a-i confrunta - prin a face o meserie din asta.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.