Fotografiază cu drag banalul și rutina. Nu e cea mai sociabilă, dar caută oamenii și nu crede în cuvântul „nefotogenic”. O găsiți (și) aici.
Cu ateliere, discuții comunitare, performance-uri și intervenții, mai mulți artiști și o comunitate încearcă să salveze o bucată de parc din București, captivă în dispute legale și politice.
Un reportaj realizat la Mărțișor despre Tudor Arghezi - poetul, prozatorul, gazetarul, călugărul, motociclistul și delegatul de mahala.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Nu-mi pare rău că nu m-am făcut psiholog, arheolog sau detectiv, pentru că prin jurnalism am ajuns să experimentez în doze mici și controlate toate meseriile astea.
Acum aproape șapte ani, când Luiza a zis „auzi, vreau să vorbim ceva, hai să bem o bere”, cu siguranță nu mă așteptam ca la un moment dat să scriu textul ăsta.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
O artistă self made decupează personaje din trecut și le readuce la viață cu propriile lecții despre auto-cunoaștere, pierdere, regăsire.
Am dat o fugă până la studioul lui Cătălin Cristuțiu, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici monteuri de film de la noi, și am vorbit despre traseul lui din ultimii douăzeci de ani, despre cinema & lunga lui colaborare cu Radu Jude.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
Zeci de obiecte cu poveste trimise din toate colțurile lumii de oameni care au trecut prin despărțiri ajung la Rezidența BRD Scena9 din București, în expoziția „Museum of Broken Relationships”.
Anastasia Gavrilovici, cea mai bună tânără poetă a anului a scandalizat internetul cu versuri despre feminitate, sexualitate și fragilitate.
Cu Nora Agapi, regizoarea documentarului „Timebox”, despre cea mai mare arhivă personală din România, evacuări, relația tată-fiică și memorie.
Am fost în Ferentari de 1 iunie, la fotbal cu băieți și fete, să văd dacă balonul e la fel de rotund și pentru copiii din ghetou.
Cu graficiana Amalia Dulhan despre moarte, îndrăgostire, anatomii și autoreprezentare.
Peste o sută de copii de refugiați și migranți musulmani au serbat împreună Crăciunul alături de copii romi și români, într-o biserică mormonă din București.
Casa memorială de la Comana nu e deschisă publicului, așa că hai s-o vezi în 26 de imagini și versuri de Naum.
Se întâmplă atâtea în cuptorul bucureștean, încât săptămâna asta abia așteptăm să evadăm: care pe la mare, care în județele din jur - sau măcar pe la o terasă, un film, ceva.
Am vorbit cu o psiholoagă, vloggerița Tequila și alți participanți la un mare festival de psy din România, despre dependența de telefon mobil și internet.
Am vorbit cu scriitoarea mea preferată, după care am scris 3 scrisori: despre feminism, talent, Bistrița vs. București și despre timp ca o spirală cu capetele suprapuse.
★★★★★☆☆☆☆☆
Textul unui englez despre un schizofrenic și medicii lui, pus în scenă în context local cu o pacientă de etnie romă, creează un spectacol cam lung și repetitiv, dar cu un univers sonor mișto.
Săptămână plină, cu teatru tânăr și adult, LGBT Pride la București, Japonia, fericirea lui Exarhu și Muzeul Viitorului.
Am participat la Campionatul Național de Quiz, ca să aflu cine mai are nevoie de concursuri de cultură generală în Epoca Google.
Dacă nu v-ați contrazis cu nimeni pe tema protestelor, stați bine la coeficientul de zen.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
