Fotografiază cu drag banalul și rutina. Nu e cea mai sociabilă, dar caută oamenii și nu crede în cuvântul „nefotogenic”. O găsiți (și) aici.
Will Evans, fondatorul Deep Vellum, una dintre cele mai importante edituri de literatură în traducere din lume, care a publicat romane de Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac și Magda Cârneci, crede că România are potențialul de a deveni o importantă intersecție pe harta culturală a globului.
Centrul de Teatru Educațional Replika, care de 10+ ani pune luminile rampei pe comunități vulnerabile, a fost recent amenințat cu închiderea de către politicieni. De ce avem nevoie de astfel de spații culturale și ce pierdem pentru că nu avem o strategie națională coerentă de promovare a accesului la cultură sau sprijin pentru independenți?
Am stat de vorbă cu o femeie reverend despre primul Pride în România, dragostea creștină și homofobie.
Un jurnal de custode de la „Miriam Răducanu: o expoziție-arhivă cu senZ”, care prezintă parcursul uneia dintre cele mai influente dansatoare și coregrafe din România.
În jur de 100 de oameni s-au strâns la ArtHub Bucharest, ca să urmărească șapte scurtmetraje ce ilustrau diferite experiențe sau momente de istorie palestiniană, iar apoi să vorbească despre ce înseamnă identitatea aceasta azi, cum arată solidaritatea de la depărtare și care e rolul culturii.
Despre muzici, nostalgie și cum îi faci pe oameni să danseze, cu Sorin Lupașcu, DJ cu câteva decenii la activ pe scenele discotecilor românești și protagonist al documentarului „Playback”, în regia Iuliei Rugină, proaspăt intrat în cinematografe.
Cu ateliere, discuții comunitare, performance-uri și intervenții, mai mulți artiști și o comunitate încearcă să salveze o bucată de parc din București, captivă în dispute legale și politice.
Un reportaj realizat la Mărțișor despre Tudor Arghezi - poetul, prozatorul, gazetarul, călugărul, motociclistul și delegatul de mahala.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Nu-mi pare rău că nu m-am făcut psiholog, arheolog sau detectiv, pentru că prin jurnalism am ajuns să experimentez în doze mici și controlate toate meseriile astea.
Acum aproape șapte ani, când Luiza a zis „auzi, vreau să vorbim ceva, hai să bem o bere”, cu siguranță nu mă așteptam ca la un moment dat să scriu textul ăsta.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
O artistă self made decupează personaje din trecut și le readuce la viață cu propriile lecții despre auto-cunoaștere, pierdere, regăsire.
Am dat o fugă până la studioul lui Cătălin Cristuțiu, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici monteuri de film de la noi, și am vorbit despre traseul lui din ultimii douăzeci de ani, despre cinema & lunga lui colaborare cu Radu Jude.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
Zeci de obiecte cu poveste trimise din toate colțurile lumii de oameni care au trecut prin despărțiri ajung la Rezidența BRD Scena9 din București, în expoziția „Museum of Broken Relationships”.
Anastasia Gavrilovici, cea mai bună tânără poetă a anului a scandalizat internetul cu versuri despre feminitate, sexualitate și fragilitate.
Cu Nora Agapi, regizoarea documentarului „Timebox”, despre cea mai mare arhivă personală din România, evacuări, relația tată-fiică și memorie.
Am fost în Ferentari de 1 iunie, la fotbal cu băieți și fete, să văd dacă balonul e la fel de rotund și pentru copiii din ghetou.
Cu graficiana Amalia Dulhan despre moarte, îndrăgostire, anatomii și autoreprezentare.
Peste o sută de copii de refugiați și migranți musulmani au serbat împreună Crăciunul alături de copii romi și români, într-o biserică mormonă din București.
Casa memorială de la Comana nu e deschisă publicului, așa că hai s-o vezi în 26 de imagini și versuri de Naum.
Se întâmplă atâtea în cuptorul bucureștean, încât săptămâna asta abia așteptăm să evadăm: care pe la mare, care în județele din jur - sau măcar pe la o terasă, un film, ceva.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
