Cristoph Niemann e un vrăjitor al ilustrației. De la acuarele și VR, la jeleuri și aluat de pâine, nimic nu scapă din trusa lui de unelte. Paula Rusu a stat de vorbă cu el, într-un interviu/galerie de artă.
_thumb.jpg)
M-am întâlnit recent în București cu Richard Flanagan, celebrul autor australian și câștigător al Man Booker Prize.
„Un Casanova al lecturii”, i-a spus Steiner. Cel mai învăluitor, înțelept, poetic, cald scriitor al lecturii, i-aș zice eu.
Am stat de vorbă la FILIT 2019 cu Ahmed Saadawi, unul dintre cei mai importanți scriitori din Irak, autorul best-seller-ului „Frankenstein în Bagdad”.
Citește un interviu amplu cu Richard Ford, unul dintre prozatorii legendari ai Americii, invitat la FILIT 2019.
Am fost până la Iași, să-i facem o vizită lui Matei Bejenaru, fotograf și profesor la Universitatea de Arte „George Enescu”, și unul dintre cei mai apreciați artiști români contemporani.
De vorbă cu Vlad Ivanov despre cinema și istorie, dar și despre învățatul limbii maghiare în cîteva luni și despre numărul de telefon al Tildei Swinton.
La Bookfest, am stat de vorbă cu Sarah Perry, una dintre cele mai apreciate scriitoare britanice ale momentului.
Am vorbit cu Gondry despre ștampila pusă de Eternal Sunshine, despre provocarea de a face un film mai bun decât cel mai bun film al tău, despre familie, Game of Thrones și vise.
Am stat de vorbă cu una dintre cele mai importante scriitoare din Rusia, despre frică, istorie, adevăr și Internet.
Cannes 2019: o discuție cu frații Dardenne, belgienii teribili ai cinematografiei mondiale, despre cel mai nou film al lor, despre fanatism și cum putem scăpa de el.
_thumb.jpg)
Am explorat planeta distopiilor Black Mirror împreună cu creatorii serialului și actorii din „Bandersnatch”, primul film interactiv pentru adulți produs de Netflix.
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
În februarie 2018, am călătorit peste ocean ca să mă-ntâlnesc cu John Oliver. Ce-am vorbit cu el, cine-i britanicul care-a schimbat felul în care ne uităm la știri și cum putem (putem?) face ordine în haosul din jur, află mai departe.
Pentru că a apărut recent colecția de eseuri „Care-i treaba cu homarul?”, am rugat cinci fani să-ți explice de ce trebuie să-l lași pe Wallace să-ți deschidă ochii asupra lumii.
Am vorbit cu regizoarea lui „We Need to Talk about Kevin” despre tematica filmelor ei, de la primele, până la „You Were Never Really Here”, cu care a venit la Les Films de Cannes.
Am povestit cu unul dintre cei mai radicali scriitori ai zilelor noastre despre schimbările lumii, îmbătrânire, droguri și pactul cu Hollywood.
L-am întâlnit pe marele cineast maghiar Béla Tarr la Les Films de Cannes à Bucarest și-am vorbit cu el despre cinema-ul de ieri și de azi, despre nihilism, natură și împrumuturi la bancă.
Benny și Josh sunt doi frați din New York, cunoscuți în lumea cinematografiei drept „semizei ai filmului”, „cei mai electrizanți regizori din generația lor”, „fucking amazing” sau, mai simplu, „frații Safdie”.
★★★★★☆☆☆☆☆ În „Peisaj după isterie. Articole 2007-2017”, Mircea Cărtărescu își regăsește umorul și autoironia pierdute pe coclaurii sociopolitici doar în textele autobiografice.
Artista Lia Perjovschi și-a creat singură instituțiile de care avea nevoie. Am fost acasă la ea, unde găzduiește Arhiva de artă contemporană și Muzeul cunoașterii.
M-am întâlnit la Stockholm cu unul dintre actorii mei preferați. Am vorbit despre Taboo, copii&părinți, actorie&storytelling, putere&corupție.
Am stat de vorbă cu scriitorul Andrei Codrescu, despre poezie, internet, liniște și campania electorală din America.
Fiindcă Ada nu are timp, am mers cu ea până la Ploiești, ca s-apucăm să stăm de vorbă despre ce face și ce o ține-n priză.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Împreună cu prietenii de la Cărtureși, am pus pe Lista de citit 6 cărți pe care nu le-am lăsat din mână, în timp ce ne-au dus în jurul lumii.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.
