★★★★★☆☆☆☆☆
Teatru
„MAMA: Nuclear”. A doua venire
Oana Stoica
Într-un București lovit de un atac nuclear, supraviețuitorii dezvoltă un cult sinucigaș.
★★★★★☆☆☆☆☆
Într-un București lovit de un atac nuclear, supraviețuitorii dezvoltă un cult sinucigaș.
★★★★★☆☆☆☆☆
Neobișnuit la o producție independentă, „Visul" este o creație amplă, construită într-un spațiu mic, cu 13 actori, 11 compozitori, coregrafie și pregătire muzicală, ale căror rezultate (bune) se văd în spectacol.
★★★★★☆☆☆☆☆
Exil este povestea unei familii care se întinde pe patru generații, dintre care trei emigrează, deși niciuna nu își găsește cu totul locul în altă parte.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Prețul aurului" este o epistolă performativă post-mortem în care fiul face un efort de a-și înțelege părintele acum, din perspectiva adultului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Simfonia progresului” vorbește despre exploatarea muncitorilor din estul Europei în Occident în timpul pandemiei și despre cum se măsoară civilizația pentru est-europeni.
Tânărul actor Victor Țăpeanu vorbește despre abuzurile din învățământul teatral românesc și despre cum se pot schimba lucrurile.
Recent înființatul Teatru Postnațional Interfonic are un proiect pe tema abuzurilor și două spectacole, create în parteneriat cu Institutul Polonez și Institutul Goethe.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Pescărușul” (r. Eugen Jebeleanu, TNB) este acum unul dintre cele mai discutate spectacole din România. Reacțiile încep de la entuziasm torid și se termină cu contestare vehementă.
În spectacolele lui Bogdan Theodor Olteanu, discursul despre capitalism, profit, exploatatori și exploatați este direct în fiecare spectacol, doar că el nu minimalizează narațiunea.
Becoming Romanian este o expoziție performativă* despre migrație și identitate națională din perspectiva unor artiști migranți din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă Alexandru Monciu-Sudinski trăiește sau nu, nimeni nu poate spune sigur. Incertitudinea existenței sale face parte din recenta premieră de la Teatrul Odeon, Rebarbor, în regia lui Alexandru Dabija.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Băiatul Văduvă, spectacolul lui Eugen Jebeleanu de la Teatrelli, se suprapun mai multe teme — doliu și controlul suferinței, dragoste și dorință, relații toxice, identitate de gen.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Nu mai ține linia ocupată” este o tragedie contemporană, cu personaje pe care le învinge destinul nefast.
Dintr-o mulțime de spectacole cu teme actuale, unele inconfortabile, cu discursuri complexe și formate performative inovatoare, am ales 7 care pot fi urmărite pe scenele europene, online sau chiar în România.
În dezbaterile europene, două subiecte au fost printre cele mai importante: relația teatrului cu mediul digital și denunțarea abuzurilor în relațiile de muncă din artele performative.
2021 a fost un an greu, iar artele spectacolului nu au făcut excepție nici la noi, nici în lume.
(anti)aging nu e un performance despre îmbătrânire, e despre memorie și neuitare.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Katzelmacher. Dacă nu ar fi vorba despre iubire, regizorul Eugen Jebeleanu folosește un text din 1968 pentru a vorbi despre subiectul actual al exploatării în muncă.
Câteva spectacole pe care le puteți vedea la FNT 2021. Evenimentul începe azi, se încheie pe 14 noiembrie și se va desfășura în mare parte online.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul Cele 7 morți ale Mihaelei Runceanu se folosește de acest caz cunoscut pentru a crea o altă poveste, imaginară (nu există dovezi), dar posibilă, prin care scanează societatea comunistă în pragul prăbușirii.
Spectacolul fără actori s-a potrivit cu perioada pandemiei, în condițiile imposibilității de reprezentare în spații fizice, a intensificării utilizării tehnologiei și a mediului digital.
Am „frecventat” varianta online a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) și mi-au rămas în minte câteva spectacole.
În ultimele luni, mari companii din Germania și Belgia au fost zguduite de acuzații de rasism, hărțuire sexuală și bullying.
Locuitorii Aradului vor să salveze Teatrul Hirschl, poate cel mai vechi teatru din România, aflat de mulți ani într-o stare gravă de degradare.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.