Adicții / social-media
Nu ești pe social media, nu exiști
Alexandra Țipțer, Maks Graur
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
Ne începem și încheiem ziua în aplicații. Dar ce preț plătim pentru dependența asta?
Cristian a început să joace la pariuri pentru că iubea fotbalul și tenisul și ca să mai facă niște bani pe lângă ce primea de la părinți. În timp, fără să-și dea seama, distracția s-a transformat în adicție. Și-a amanetat aproape tot ce avea și, în punctul cel mai rău, s-a gândit să-și ia viața.
Ionuț a fost consumator de heroină de la 14 la 24 de ani. Acum lucrează în domeniul prevenției, vorbind despre viața sa și drogul care a făcut ravagii în Bucureștiul anilor 2000.
Marius* a fost un munțoman pasionat, ghid montan și ultramaratonist. La 16 ani a intrat prima dată într-un cazino. După 23 de ani de adicție de jocuri de noroc, s-a sinucis.
Alex s-a luptat zece ani cu adicția de păcănele și, deși s-a autoexclus prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, tot a fost lăsat să intre într-o sală de jocuri.
Hai să vorbim deschis despre ce înseamnă adicțiile, despre greutatea lor asupra vieții de zi cu zi, despre ce nu fac instituțiile pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu dependența, dar mai ales despre ce ar trebui să facă
Monika are 72 de ani, dintre care 30 i-au fost marcați de băut în mod abuziv. Acum călătorește în țară și în Ungaria la conferințe ale Alcoolicilor Anonimi, încercând să îi ajute pe alți dependenți.
Cum funcționează programul guvernamental 50/20, care decontează cazarea și masa refugiaților ucraineni în România? Și de ce pentru unii proprietari români e prilej de speculă, dar și de conflicte cu ucrainenii?
9 scriitori, regizori, actori, critici vorbesc despre hărțuirea colegelor lor femei în domeniile artistice din România.
Putin probabil râde cu lacrimi de slavofilia lui Dostoievski, exact la fel cum râdea și servitorul Smerdiakov de filosofia lui Ivan Karamazov.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.