Am mers pe urmele celebrei fotojurnaliste de origine americană Lee Miller (1907–1977), ca să înțeleg mai bine moștenirea vizuală pe care ne-a lăsat-o. A fost model, fotografă de modă & suprarealistă, un spirit neînfricat atunci când a ales să meargă pe front și să documenteze atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial pentru revista „Vogue”.
Am mers 56 de kilometri pe jos prin Veneția, orașul plutitor, să văd cum defilează unul dintre cele mai cunoscute evenimente culturale ale lumii într-un context global dominat de războaie și instabilitate.
Un dialog de la distanță cu chilianul Benjamin Labatut, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani. Despre limitele misterioase ale cunoașterii, dansul adevărului cu ficțiunea, inteligența artificială și nevoia de a păstra în noi zone nedescoperite.
Am fost la „Adăpost pentru vremuri incerte”, conceput la sfârșitul lui 2025 de tranzit/București și Stația de Cercetare pentru Artă și Viață ca un spațiu de învățare la intersecția dintre artă, comunitate și grijă. Prin plimbări, ateliere, prezentări, momente performative și discuții, artiști & gânditori au schițat un teritoriu al imaginației, un gest de rezistență și speranță în fața schimbărilor politice, culturale și ecologice ale prezentului.
Un interviu cu artistul Răzvan Anton despre expoziția „Fading Studies”, unde „colaborează” cu lumina soarelui în procesul de developare al imaginii.
„The End of the World”, o instalație a artistului Alfredo Jaar aduce în lumina reflectoarelor o mână de resurse naturale care fac obiectul crizei ecologice și politice din zilele noastre.
Am fost până la Cluj ca să fiu martoră la procesul din spatele expoziției documentare „Exerciții informale”, organizată de Arhiva Minerva și dedicată fotoreporterului prea puțin cunoscut, Deák Ferenc (1941-2021). Expoziția, care poate fi vizitată la spațiul de proiecte Aluvial, pornește de la portretele realizate de Deák, intelectualilor maghiari și români din Transilvania din anii ‘60-‘70.
Artă, aglomerație și lucruri prețioase la Timișoara 2023.
Trei artiste din România, într-o expoziție unde se întâlnesc linia, punctul și geometria euclidiană.
Forensic Architecture au la activ un deceniu de investigații ample din întreaga lume, cu și în numele persoanelor sau comunităților afectate direct de conflicte, forțe ale poliției sau regimuri de graniță.
Am mers până-n capătul celălalt al țării la singurul muzeu al presei din România, unde-am găsit cele mai vechi colecții de ziare, reviste, manifeste, cărți de vizită, reviste umoristice, din presa de la noi și din diaspora.
10 expoziții care ridică întrebări legate de starea lucrurilor acum sau care propun modele alternative de practici artistice orientate spre comunitate și sustenabilitate.
Am fost în Italia la cea de-a 59-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția (23 aprilie - 27 noiembrie 2022)
Lucrările din expoziția „Jocuri preferate” se simt ca o sursă de energie bună. De văzut până pe 8 aprilie la Galeria Ivan din București.
Acest text conține decizii, acțiuni și amintiri; un prim capitol dintr-o cercetare fragmentară a programului Memoria Lumii/ Memory of the World (MoW), realizată în Franța și România.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
