La aproape un deceniu de la primul val de hype, kendama reapare într-un internet mult mai rapid, mai fragmentat și mai eficient în a crea trenduri, dar și într-un context în care nostalgia a devenit o resursă culturală importantă. Avem influenceri care o repun în circulație, copii care o descoperă pentru prima oară și tineri care o recunosc din propria copilărie digitală.
25 de liceeni de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”din București au mers la Amber Studio, una dintre cele mai importante companii românești de dezvoltare de jocuri video, să afle cum se face, în realitate, un joc.
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
În care se spune povestea incredibilă a gamerilor care au răpus Monstrul Familiei Tradiționale cu meme, proteste și sesiuni Dungeons&Dragons.
O poveste neverosimilă, dar care a avut loc, despre un grup de gameri care voia să salveze lumea, însă era prea târziu.
Primul episod din istoria fantastică a Gamer-ului născut printre CD-uri, unități centrale, cabinete arcade, console, floppy disk-uri, sisteme Atari, joystick-uri, foarte multe joystick-uri și de toate tipurile.
Baldur’s Gate III e un joc (aproape) fără cusur, până-n momentele finale, când totul se destramă. Se dezmembrează. Se nimicește. Se atomizează.
„Dar nu poți compara cititul cu o experiență imersivă precum cea din jocurile video...” Șșș. Pot și o voi face.
În care o profă de română, care e și boardgame geek, te introduce în această lume minunată. Bonus: 5+1 jocuri noi.
Lucrările din expoziția „Jocuri preferate” se simt ca o sursă de energie bună. De văzut până pe 8 aprilie la Galeria Ivan din București.
În plină pandemie, într-o lume preponderent controlată de corporații, ce evadare poate fi mai dulce decât trei jocuri care te pun în slujba unor corporații?
După 25 de ani de luptă cu zombii, seria Resident Evil îşi îmbogăţeşte galeria de monstruozităţi cu vampiri şi vârcolaci. Ce loc mai bun pentru a plasa acţiunea, dacă nu România?
De 1 aprilie, recunoaștem ce cărți clasice am trecut cu vederea, dar, într-un fel sau altul, am dat de înțeles că le-am citit. Voi ce titluri puneți pe listă?
Încercam să-l vizualizez pe Karl Marx dansând pe muzică disco, în timp ce construiam comunismul cu ajutorul unui detectiv alcoolic și amnezic, în jocul „Disco Elysium”.
Tu ce alegi: să fii curier într-o lume postapocaliptică, să fii vindecător într-un oraș medieval bântuit de ciumă sau cutreieri spațiul la bordul unei locomotive aeriene?
O echipă de artiști din România și Marea Britanie transformă anul 1994 în jocuri video.
De anul ăsta, o facultate de la Universitatea din București oferă un curs de studii culturale despre jocurile video. Dar care e legătura dintre identitatea culturală și gaming?
Ca să te joci online cu alții, în autoizolare, nu doar că nu trebuie să ieși din casă, dar nici măcar nu e musai să pui un tricou pe tine.
Cele mai mari șanse să găsești viitori soldați le ai în rândul copiilor care își petrec ziua împușcând inamici vag definiți în „Call of Duty”. Iar la Bucharest Gaming Week era plin de ei.
Am vorbit cu câțiva creatori de jocuri video post-apocaliptice și le-am cerut sfaturi care să ne ajute să facem față lumii după dezastru.
„Ready Player One” este unul dintre cele mai adictive romane pe care le-ai citit vreodată. Chiar dacă nu ești intoxicat de jocurile video.
Câțiva jurnaliști și designeri vor să ne deschidă ochii transformând unele din cele mai apăsătoare probleme sociale în jocuri video.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
