Generația 9 / Drepturi
Alina Șerban: „Vreau o revoluție culturală”
Ioana Pelehatăi, Vlad Bâscă
Actrița și regizoarea romă Alina Șerban povestește despre drumul ei, dintr-o casă de chirpici până la New York, și despre miza artei sale.
Actrița și regizoarea romă Alina Șerban povestește despre drumul ei, dintr-o casă de chirpici până la New York, și despre miza artei sale.
Centrul de Resurse Juridice apără drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale aflate în grija statului și celor supuse constant discriminării. Dar CRJ e la fel de fragil pe cât ne e societatea civilă și la fel de puternic pe cât îi sunt voluntarii.
Forensic Architecture au la activ un deceniu de investigații ample din întreaga lume, cu și în numele persoanelor sau comunităților afectate direct de conflicte, forțe ale poliției sau regimuri de graniță.
O carte despre avorturile din România comunistă, cu atât mai importantă acum, când Polonia se apropie de același scenariu.
În aproape toate cazurile de divorț din România în care sunt implicați copii, aceștia rămân după despărțire cu mamele lor. Uneori, tații care vor drepturi egale în viața copiilor sunt discriminați.
Aproape 50.000 de oameni au semnat o petiție prin care cer ca vloggerul acuzat de instigare la violență asupra femeilor să fie „scos de pe Internet”. E, oare, posibil acest lucru? Dar mai ales: este drept?
Câtă libertate de exprimare avem pe marile platforme de socializare? Cum facem să ne luptăm cu hate speech și fake news? Câtă cenzură impun algoritmii Facebook, Twitter și YouTube?
Regizorul Claudiu Lorand Maxim vorbește despre „Țuhaus”, spectacolul despre condițiile din închisorile românești, în care un fost deținut își joace propriul rol.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.