În timpul alegerilor prezidențiale din 2025, am stat pe rețelele sociale de pe un cont de băiat de 16 ani. Am notat ce am văzut pe feed-uri și care a fost experiența mea emoțională, dar mai ales am văzut cum sunt tratați tinerii de algoritmii de recomandare.
Labubu e micul monstru zâmbitor ce se agață de tine, fie că vrei, fie că nu. E pufos, smotocibil, scump (în toate sensurile), polarizant de drăgălaș. Pare venit de nicăieri, pus în poala noastră colectivă de aceeași mână invizibilă care (sanchi) ar regula sistemele contemporane de valori și dorințe.
Trenduri precum clean girl, trad wife sau fashwave circulă online cu vibe-uri diferite, dar au în comun același pattern: estetici care normalizează sau chiar estetizează ideologii radicale. Am încercat să descifrăm ce au în comun toți acești termeni și cum ajung ei să influențeze o parte din felul în care înțelegem lumea.
Un TikToker român vorbește despre responsabilitatea de a transmite un mesaj pozitiv urmăritorilor lui.
De vorbă cu două tinere creatoare de conținut, despre asumare, etică și cum îți susții comunitatea. Și un pic despre ce înseamnă să-ți trăiești viața (și ce legătură au ieșirile la grătar cu asta :)
Stai pe net. Scrollezi liniștit/ă. Și totul pare ok. Dar, fără să-ți dai seama, împrejurul tău se adună creaturi bizare, gata de atac. Arată funny, au nume absurde și povești hilare. Nicio șansă să scapi.
Conținutul din social media este structurat de algoritmi de recomandare. Treptat, ajungem să vedem lumea prin ochii acestei tehnologii.
Aproape de sfârșitul anului super electoral din toată lumea vor avea loc și alegerile prezidențiale din România. Până atunci, candidații se întrec în trenduri și meme pe TikTok. Ce spune asta despre ei și ce efect are prezența lor în social media asupra alegătorilor?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
