Trei mame curajoase au scris scrisori pentru copiii lor LGBT+ - declarații de iubire, dar și strigăte de luptă pentru familii LGBT+ vizibile în România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Poeme-protest, strigăte, iubire, despărțiri & familie, la a doua ediție a festivalului de arte queer Art200.
De Ziua Internațională a Persoanelor Non-Binare, o invitație la reflecție despre nevoia unui limbaj inclusiv, care să reformeze felurile tradiționale de a oglindi genul.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
Ce caută cuvântul toleranță pe steag bisericesc? s-a întrebat politicianul conservator în fața unei lucrări a artistului Bendek Levente?
Fotograful Aleksandar Cronogorac, născut în Austria din părinți de origini iugoslave, a fotografiat comunitatea trans din 11 țări din Balcani, plus Turcia.
O cercetătoare poloneză explică de ce a ajuns Polonia cea mai homofobă țară din Europa.
Am stat de vorbă cu Diego Aramburo, un regizor bolivian care și-a schimbat identitatea juridică (a devenit femeie în acte) ca parte dintr-un performance pe termen lung.
A fost săptămâna Pride în Cluj și am prins cele două manifestații într-un album foto și 11 povești.
O fotografă documentează istoriile de viață ale unor femei LGBTQ din România și familiile lor informale, pe care legea nu le recunoaște.
Un bărbat se caută pe sine între identitatea religioasă și orientarea sexuală
În luna Pride, anul în care Coaliția pentru Familie cere în România doar familii hetero, am citit 7 cărți numai bune de topit prejudecăți.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Suntem campionii tăcerii. Mulți ne luptăm cu depresia și avem probleme de încredere în sine, terminați psihic de rezistența continuă…și tăcem.”
Țăran român, ortodox și gay. Cristi Marcu, cantor la biserică timp de 20 de ani, le-a bifat pe toate trei, până când a înțeles că trebuie să renunțe la una.
Carolina Dutca, o artistă de 23 de ani din Tiraspol, abordează teme tabu ca discriminarea persoanelor LGBTQ sau violența domestică în Transnistria.
Istoria cinematografiei queer este și o istorie a reprimării.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pe Andrei Pleșu îl deranjează a mia oară agitația pe teme „homo”, lui Constantin Noica i se face coming out-ul, dar cireașa de pe colivă e Liiceanu.
Povestea incidentului de la Muzeul Țăranului Român, din timpul proiecției filmului francez 120 BPM.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Soldații. Poveste din Ferentari” e radiografia relației fragile dintre doi bărbați, obligată de normele sociale să se consume într-un apartament.
150 de liceeni din București s-au dus cu profii lor să vadă un film despre lupta bolnavilor de SIDA în Franța anilor ’90 şi să vorbească despre educaţie sexuală.
★★★★★☆☆☆☆☆
O poveste poetică de dragoste gay la marginea lumii, care spune multe despre relația love-hate pe care o are Anglia cu străinii în contextul Brexit.
Joi, 21 septembrie, la Cinema Union din București, are loc prima proiecție din cadrul Cineclubului Queer: „Sunday Bloody Sunday”, un film care a avut premiera în 1971, la patru ani după decriminalizarea homosexualității în Marea Britanie
Trecem în revistă pe fast-forward tradiția întinsă și, până de curând, covârșitor negativă, a tematicii LGBT în literatura română.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
