Poeme-protest, strigăte, iubire, despărțiri & familie, la a doua ediție a festivalului de arte queer Art200.
De Ziua Internațională a Persoanelor Non-Binare, o invitație la reflecție despre nevoia unui limbaj inclusiv, care să reformeze felurile tradiționale de a oglindi genul.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
_thumb.jpg)
Ce caută cuvântul toleranță pe steag bisericesc? s-a întrebat politicianul conservator în fața unei lucrări a artistului Bendek Levente?
Fotograful Aleksandar Cronogorac, născut în Austria din părinți de origini iugoslave, a fotografiat comunitatea trans din 11 țări din Balcani, plus Turcia.
O cercetătoare poloneză explică de ce a ajuns Polonia cea mai homofobă țară din Europa.
Am stat de vorbă cu Diego Aramburo, un regizor bolivian care și-a schimbat identitatea juridică (a devenit femeie în acte) ca parte dintr-un performance pe termen lung.
A fost săptămâna Pride în Cluj și am prins cele două manifestații într-un album foto și 11 povești.
O fotografă documentează istoriile de viață ale unor femei LGBTQ din România și familiile lor informale, pe care legea nu le recunoaște.
Un bărbat se caută pe sine între identitatea religioasă și orientarea sexuală
În luna Pride, anul în care Coaliția pentru Familie cere în România doar familii hetero, am citit 7 cărți numai bune de topit prejudecăți.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Suntem campionii tăcerii. Mulți ne luptăm cu depresia și avem probleme de încredere în sine, terminați psihic de rezistența continuă…și tăcem.”
Țăran român, ortodox și gay. Cristi Marcu, cantor la biserică timp de 20 de ani, le-a bifat pe toate trei, până când a înțeles că trebuie să renunțe la una.
_thumb.jpg)
Carolina Dutca, o artistă de 23 de ani din Tiraspol, abordează teme tabu ca discriminarea persoanelor LGBTQ sau violența domestică în Transnistria.
Istoria cinematografiei queer este și o istorie a reprimării.
★★★★★☆☆☆☆☆ Pe Andrei Pleșu îl deranjează a mia oară agitația pe teme „homo”, lui Constantin Noica i se face coming out-ul, dar cireașa de pe colivă e Liiceanu.
Povestea incidentului de la Muzeul Țăranului Român, din timpul proiecției filmului francez 120 BPM.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Soldații. Poveste din Ferentari” e radiografia relației fragile dintre doi bărbați, obligată de normele sociale să se consume într-un apartament.
150 de liceeni din București s-au dus cu profii lor să vadă un film despre lupta bolnavilor de SIDA în Franța anilor ’90 şi să vorbească despre educaţie sexuală.
★★★★★☆☆☆☆☆ O poveste poetică de dragoste gay la marginea lumii, care spune multe despre relația love-hate pe care o are Anglia cu străinii în contextul Brexit.
Joi, 21 septembrie, la Cinema Union din București, are loc prima proiecție din cadrul Cineclubului Queer: „Sunday Bloody Sunday”, un film care a avut premiera în 1971, la patru ani după decriminalizarea homosexualității în Marea Britanie
Trecem în revistă pe fast-forward tradiția întinsă și, până de curând, covârșitor negativă, a tematicii LGBT în literatura română.
O expoziție arată încercările românilor de-a construi o presă gay într-o epocă în care homosexualitatea era interzisă în Codul Penal.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
