Arte vizuale / Expoziție
Pisicuțele maeștrilor sunt expuse la Muzeul Național al Literaturii
Ionuț Sociu
Am fost la Muzeul Național al Literaturii ca să văd expoziția lui Marius Ghica: „Pisici, pisicuțe și pisiceli”, un eveniment greu de catalogat.
Am fost la Muzeul Național al Literaturii ca să văd expoziția lui Marius Ghica: „Pisici, pisicuțe și pisiceli”, un eveniment greu de catalogat.
Vitrinele galeriei SUPRAINFINIT sunt extensii vii ale artei, populate de eye candies și subversiune.
10 expoziții care ridică întrebări legate de starea lucrurilor acum sau care propun modele alternative de practici artistice orientate spre comunitate și sustenabilitate.
Am explorat expoziția „At the Edge of the World / La marginea lumii” (Timișoara, 24 martie - 29 mai) ca un dans pe marginea unei lumi.
Artista Suzana Dan, manager al Rezidenței BRD Scena9, vorbește despre AICI.ACUM, o expoziție-manifest creată cu 6 artiști ucraineni, care se deschide pe 13 aprilie.
În vara lui 2021, douăsprăzece artiste s-au întâlnit la București și au petrecut o vacanță locală. Șase luni mai târziu, o expoziție le readuce împreună, într-un dialog vizual despre ce a însemnat Staycation pentru ele.
Prima expoziție a anului 2022 găzduită de Rezidența Scena9 pune în prim plan munca.
Un eseu despre distopie & pandemie inspirat de expoziția „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului” (@ Rezidența BRD Scena9).
Dacă bienala nu mai e despre arhitectură, despre ce e și cui folosește?
La început de pandemie, artistele non-disciplinare Patricia Moroșan și Bianca Oana au decis să preia controlul asupra spațiului dintre ele. A ieșit o expoziție multimedia, cu sunet, foto și poezie.
Un tur virtual prin expoziția „expoziția „I feel something, don’t know what” de la Timișoara, care explorează teme precum ecologia, mitologia, tehnologia și sistemul antropocentric epuizat.
O expoziție la Muzeul Țăranului recompune din filme, fotografii, lucrări artistice și obiecte cotidiene, atmosfera celor mai boeme sate de pe litoralul românesc.
Faceți cunoștință cu zece artiști tineri, cu lucrările și întrebările lor, în expoziția „Young Connections 2020”, deschisă la MNAC până pe 1 noiembrie.
O expoziție ShortsUP reconstituie peste 100 de ani de cinema și schimbări sociale în 15 filme. Am văzut câteva dintre ele, să vă facem poftă de călătorit în timp.
Un vernisaj care durează trei zile, ca-n povești, și o expoziție care-ți face cunoșință cu artiști tineri de referință.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
Am fost la Noaptea Cercetătorilor ca să vedem colecția de insecte a lui Tudor, un copil din București care aleargă după insecte încă de la vârsta de trei ani.
Un poet suprarealist scrie despre o expoziție dedicată unui alt poet suprarealist.
Artiștii care au creat expoziția „Spațiu (continuare și sfârșit)” vorbesc despre relația dintre artă și spațiu, despre spațiile unde creează și cum se reflectă ele în lucrările lor.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O discuție despre cum s-a schimbat munca în ultima sută de ani, inspirată de expoziția lui Harun Farocki.
★★★★★☆☆☆☆☆
Omul nu distruge lumea, în general, ci doar lumea lui. Pe care, dacă ar fi să ne luăm după expoziția „The Uncanny Within” a lui Sebastian Moldovan, nici nu o percepe ca pe o existență.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția deschisă până pe 11 noiembrie la Galeria Ivan e pentru două tipuri de public: unul mulțumit cu lucrările plăcute privirii, altul care caută să-i afle sensurile.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Notes on a Landscape” scrie istoria artei contemporane din România, într-un târg al cărui model care deschide discuții importante despre artă și bani în 2017.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.