Viață&co / Corp
Pandemia ne transformă corpurile. 7 explicații antropologice
Andrei Mihail
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Antropolog. Pasionat de fotbal și ritmuri muzicale obsesive.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
_thumb.jpg)
O expoziție despre revistele, arta și cenaclurile perioadei comuniste îți prezintă cultura „Epocii de Aur” mai nuanțat decât ai văzut-o până acum.
Doi antropologi pasionați de fotbal îți explică istoria și fenomenele sociale din jurul celor două echipe care joacă mâine, 1 iunie, de la ora 22, Finala Ligii Campionilor.
O discuție despre cum s-a schimbat munca în ultima sută de ani, inspirată de expoziția lui Harun Farocki.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Am fost cu șefa de serviciu la directorul adjunct ca să plătesc la contabilitate.
Trei tineri cercetători analizează „Bravo, ai stil”, emisiunea TV care-și propune să găsească „cea mai stilată femeie din România”.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Împreună cu prietenii de la Cărtureși, am pus pe Lista de citit 6 cărți pe care nu le-am lăsat din mână, în timp ce ne-au dus în jurul lumii.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.