Viață&co / Corp
Pandemia ne transformă corpurile. 7 explicații antropologice
Andrei Mihail
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Antropolog. Pasionat de fotbal și ritmuri muzicale obsesive.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
O expoziție despre revistele, arta și cenaclurile perioadei comuniste îți prezintă cultura „Epocii de Aur” mai nuanțat decât ai văzut-o până acum.
Doi antropologi pasionați de fotbal îți explică istoria și fenomenele sociale din jurul celor două echipe care joacă mâine, 1 iunie, de la ora 22, Finala Ligii Campionilor.
O discuție despre cum s-a schimbat munca în ultima sută de ani, inspirată de expoziția lui Harun Farocki.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Capitala Macedoniei e un mare parc de distracții al corupției materializată în sute de monumente de artă publică.
Am fost cu șefa de serviciu la directorul adjunct ca să plătesc la contabilitate.
Trei tineri cercetători analizează „Bravo, ai stil”, emisiunea TV care-și propune să găsească „cea mai stilată femeie din România”.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.