Viață&co / Corp
Pandemia ne transformă corpurile. 7 explicații antropologice
Andrei Mihail
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Antropolog. Pasionat de fotbal și ritmuri muzicale obsesive.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
_thumb.jpg)
O expoziție despre revistele, arta și cenaclurile perioadei comuniste îți prezintă cultura „Epocii de Aur” mai nuanțat decât ai văzut-o până acum.
Doi antropologi pasionați de fotbal îți explică istoria și fenomenele sociale din jurul celor două echipe care joacă mâine, 1 iunie, de la ora 22, Finala Ligii Campionilor.
O discuție despre cum s-a schimbat munca în ultima sută de ani, inspirată de expoziția lui Harun Farocki.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Am fost cu șefa de serviciu la directorul adjunct ca să plătesc la contabilitate.
Trei tineri cercetători analizează „Bravo, ai stil”, emisiunea TV care-și propune să găsească „cea mai stilată femeie din România”.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.