Istorisitor (și istoric).
Amenințările cu moartea și mesajele de ură primite de curând de către actrița Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, reaprind discuția publică despre antisemitism și alte forme de extremism în România.
Am căutat prin arhive, timp de mai mulți ani, fotografiile din timpul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime ale masacrului de la Cămărașu, comis de jandarmi maghiari în septembrie 1944.
În zilele de 20-21 ianuarie 1941, au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară.
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
_(1)_thumb.jpg)
Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
Astăzi vorbim mai mult și mai deschis despre Holocaust și antisemitism. Dar și iudeofobia face din nou ravagii și probabil nu a dispărut niciodată, doar a fost ținută ascunsă.
În iunie 2017, se fac 76 de ani de la Pogromul de la Iași. Care a pornit de la niște zvonuri. Pe lângă zvonuri, a mai existat un declanșator, mai puțin cunoscut: culoarea roșie.
Acesta este un text scris de un istoric despre un film experiment care scutură istoria.
_thumb.jpg)
La Clubul de filosofie cu copii din Cluj, puștii învață să-și dezvolte gândirea autonomă și spiritul critic, dar și toleranța și inteligența emoțională.
Copiii-influenceri sunt un fenomen de proporții, inclusiv în online-ul românesc. Am vorbit cu vedete, vloggeri și experți ca să înțelegem cum e să fii mic și celebru pe internet.
_thumb.jpg)
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
Am invitat copii de vârste diferite să-și deseneze experiențele din izolare și lupta oamenilor mari cu pandemia de coronavirus.
De Ziua Internațională a Copilului, am explorat trei arhive de fotografie. Am ales câteva imagini care arată că, deși lumea se schimbă rapid, copilăria își păstrează câteva constante doar ale ei.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
