Istorisitor (și istoric).
Amenințările cu moartea și mesajele de ură primite de curând de către actrița Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, reaprind discuția publică despre antisemitism și alte forme de extremism în România.
Am căutat prin arhive, timp de mai mulți ani, fotografiile din timpul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime ale masacrului de la Cămărașu, comis de jandarmi maghiari în septembrie 1944.
În zilele de 20-21 ianuarie 1941, au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară.
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
_(1)_thumb.jpg)
Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
Astăzi vorbim mai mult și mai deschis despre Holocaust și antisemitism. Dar și iudeofobia face din nou ravagii și probabil nu a dispărut niciodată, doar a fost ținută ascunsă.
În iunie 2017, se fac 76 de ani de la Pogromul de la Iași. Care a pornit de la niște zvonuri. Pe lângă zvonuri, a mai existat un declanșator, mai puțin cunoscut: culoarea roșie.
Acesta este un text scris de un istoric despre un film experiment care scutură istoria.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Actorul Andrei Șerban citește din însemnările unor călători străini care au fost prin părțile astea de lume acum un secol sau două. Ce s-a schimbat și ce am păstrat de atunci?
