Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
Un cercetător de origine română s-a angajat într-o piață londoneză ca să înțeleagă problemele muncitorilor pe timp de noapte. Ce a aflat?
_thumb.jpg)
Cum s-a transformat o îngrijitoare din Timiș într-un avertizor de integritate dat în judecată pentru defăimare.
Accidentele de pe șoselele Europei, în care victimele sunt români ce muncesc în afară, sunt considerate simple evenimente fortuite. În realitate, sunt urmările aproape previzibile ale unor probleme structurale, pe care autoritățile le ignoră.
Seria ilustrată „Tur Banat” se încheie cu povestea lui Jakob Muschong, un mare industriaș care a clădit în vestul României un imperiu al fabricilor de cărămidă. Din el au rămas azi ruine și câteva povești.
Ne întoarcem spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și, împreună cu o familie de șvabi din vestul țării, pornim în căutarea unui refugiu și, mai apoi, în căutarea unui „acasă” mereu în schimbare.
La începutul anilor '50, zeci de mii de oameni considerați „elemente periculoase” au fost deportați de comuniști din vestul țării, spre câmpia Bărăganului. Petronela Tămaș avea patru ani când a fost deportată.
Poveștile migrației din Banat, explorate în benzi desenate. Azi, un tur pe repede înainte prin istoria din vestul țării.
Am stat de vorbă cu tânărul cineast Jérémy Gravayat, al cărui documentar despre familiile de români de la periferia Parisului își va întâlni, luna aceasta, publicul din România.
„Work. No Travel”, un spectacol făcut la Teatrul Replika de regizorul Bobi Pricop a fost regândit special pentru mediul online.
Acum doi ani, din diaspora venea speranța. Acum, vine pandemia de coronavirus. Cum s-a produs schimbarea?
Doi frați din Transnistria pedalează prin inima crizei demografice din Republica Moldova, care în ultimii 25 de ani a rămas fără un sfert din populație.
Un documentar audio în patru părți despre femeile care muncesc ca îngrijitoare în Austria și abuzurile la care sunt supuse.
Am stat de vorbă cu jurnalista Marina Constantinoiu, care de 15 ani culege poveștile celor care treceau granițele României în comunism.
Unde este vorba despre nuci verzi, ciorba cu afumătură, o Studebaker Lark Wagonaire albastru deschis și multă speranță
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Citește în avanpremieră un fragment din „Pachinko”, un roman care urmărește destinul a patru generații de imigranți coreeni în Japonia.
★★★★★☆☆☆☆☆ Unul dintre evenimentele Sezonului România-Franţa 2019, „Déracinés / Rupți din rădăcini” este un spectacol care explorează fenomenul migraţiei în Europa de Vest.
_thumb.jpg)
De vorbă cu un antropolog spaniol despre cum români care au format enclave în Spania, despre rețelele sociale ale migranților și primele generații de copii români născuți în Spania.
Am mers prin satele din Timiș, Arad și Caraș-Severin să căutam povești despre primul val de emigrație românească.
_thumb.jpg)
Când războiul a dat buzna în adolescența lui, Kais Massoud a învățat câte ceva despre viață și moarte. Apoi a ajuns în România.
Sociologul Remus Anghel explică cum românii au devenit cei mai mobili europeni.
_thumb.jpg)
Știrile despre problemele psihice ale româncelor care lucrează ca îngrijitoare în străinătate au fost o undă de mirare colectivă la începutul anului. Ne-au surprins tocmai pentru că nu știm nimic despre condițiile de muncă ale acestor femei.
După primele valuri de oameni plecați la muncă în străinătate, psihiatrii vorbesc despre „sindromul Italia”. Am vrut să aflăm ce este, de fapt, acest sindrom.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
