În afara bulei / Migrație
De ce să urâm diaspora
Mihai Iovănel
Acum doi ani, din diaspora venea speranța. Acum, vine pandemia de coronavirus. Cum s-a produs schimbarea?
Acum doi ani, din diaspora venea speranța. Acum, vine pandemia de coronavirus. Cum s-a produs schimbarea?
Doi frați din Transnistria pedalează prin inima crizei demografice din Republica Moldova, care în ultimii 25 de ani a rămas fără un sfert din populație.
Un documentar audio în patru părți despre femeile care muncesc ca îngrijitoare în Austria și abuzurile la care sunt supuse.
Am stat de vorbă cu jurnalista Marina Constantinoiu, care de 15 ani culege poveștile celor care treceau granițele României în comunism.
Unde este vorba despre nuci verzi, ciorba cu afumătură, o Studebaker Lark Wagonaire albastru deschis și multă speranță
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Citește în avanpremieră un fragment din „Pachinko”, un roman care urmărește destinul a patru generații de imigranți coreeni în Japonia.
★★★★★☆☆☆☆☆ Unul dintre evenimentele Sezonului România-Franţa 2019, „Déracinés / Rupți din rădăcini” este un spectacol care explorează fenomenul migraţiei în Europa de Vest.
_thumb.jpg)
De vorbă cu un antropolog spaniol despre cum români care au format enclave în Spania, despre rețelele sociale ale migranților și primele generații de copii români născuți în Spania.
Am mers prin satele din Timiș, Arad și Caraș-Severin să căutam povești despre primul val de emigrație românească.
_thumb.jpg)
Când războiul a dat buzna în adolescența lui, Kais Massoud a învățat câte ceva despre viață și moarte. Apoi a ajuns în România.
Sociologul Remus Anghel explică cum românii au devenit cei mai mobili europeni.
_thumb.jpg)
Știrile despre problemele psihice ale româncelor care lucrează ca îngrijitoare în străinătate au fost o undă de mirare colectivă la începutul anului. Ne-au surprins tocmai pentru că nu știm nimic despre condițiile de muncă ale acestor femei.
După primele valuri de oameni plecați la muncă în străinătate, psihiatrii vorbesc despre „sindromul Italia”. Am vrut să aflăm ce este, de fapt, acest sindrom.
★★★★★☆☆☆☆☆ Alex Tocilescu scrie primul său text dramatic, Catinca Drăgănescu îl regizează. Iese o comedie dulce-amară despre generația #rezist.
★★★★★☆☆☆☆☆ Spectacolul cu numărul 40 din 2017 a fost întâmplător și unul care merită mai mult de cinci stele, pentru că e extraordinar de inteligent construit și jucat. ROVEGAN, la Replika.
Citiți un fragment din „Gastarbeiter”, romanul în care jurnalistul Mihai Buzea își povestește experiența de muncitor arborist în Marea Britanie.
Am fost la Sibiu, am văzut cel mai nou spectacol al Gianinei Cărbunariu, despre exploatarea forței de muncă și migrație, și am stat de vorbă cu echipa.
Oameni care dorm în stradă, fotografiați în locuințele lor temporare din tabăra de refugiați Stalingrad din Paris, de Deborah Feldman, o artistă româncă.
Mi-am luat la întrebări 10 colegi de liceu, ca să aflu: noi, ăștia de 30 și-un pic de ani, ce generație suntem? Cum a trecut timpul peste noi? De ce-am plecat (sau nu) din România? Ce visam și ce-am ajuns?
Doi fotografi vorbesc despre puterea imaginilor în epoca post-adevărului și despre încrederea oamenilor în ceea ce surprinde obiectivul.
Continuăm seria de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație media. Hai să vorbim despre fakenews, copii!
Filosoful Matthew Dentith, un neozeelandez care și-a dat doctoratul în conspirații, le-a vorbit studenților la Filosofie despre felul în care apar comploturile bizare, fake news-urile și alte nebunii.
Președintele CNCD, Asztalos Csaba, vorbește despre noile manifestări ale urii și rolul rețelelor sociale în răspândirea acest tip de discurs.
Am vorbit cu fizicianul de origine română Albert-László Barabási, unul dintre pionierii teoriei rețelelor.