Seria ilustrată „Tur Banat” se încheie cu povestea lui Jakob Muschong, un mare industriaș care a clădit în vestul României un imperiu al fabricilor de cărămidă. Din el au rămas azi ruine și câteva povești.
Ne întoarcem spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și, împreună cu o familie de șvabi din vestul țării, pornim în căutarea unui refugiu și, mai apoi, în căutarea unui „acasă” mereu în schimbare.
La începutul anilor '50, zeci de mii de oameni considerați „elemente periculoase” au fost deportați de comuniști din vestul țării, spre câmpia Bărăganului. Petronela Tămaș avea patru ani când a fost deportată.
Poveștile migrației din Banat, explorate în benzi desenate. Azi, un tur pe repede înainte prin istoria din vestul țării.
Am stat de vorbă cu tânărul cineast Jérémy Gravayat, al cărui documentar despre familiile de români de la periferia Parisului își va întâlni, luna aceasta, publicul din România.
„Work. No Travel”, un spectacol făcut la Teatrul Replika de regizorul Bobi Pricop a fost regândit special pentru mediul online.
Acum doi ani, din diaspora venea speranța. Acum, vine pandemia de coronavirus. Cum s-a produs schimbarea?
Doi frați din Transnistria pedalează prin inima crizei demografice din Republica Moldova, care în ultimii 25 de ani a rămas fără un sfert din populație.
Un documentar audio în patru părți despre femeile care muncesc ca îngrijitoare în Austria și abuzurile la care sunt supuse.
Am stat de vorbă cu jurnalista Marina Constantinoiu, care de 15 ani culege poveștile celor care treceau granițele României în comunism.
Unde este vorba despre nuci verzi, ciorba cu afumătură, o Studebaker Lark Wagonaire albastru deschis și multă speranță
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Citește în avanpremieră un fragment din „Pachinko”, un roman care urmărește destinul a patru generații de imigranți coreeni în Japonia.
★★★★★☆☆☆☆☆ Unul dintre evenimentele Sezonului România-Franţa 2019, „Déracinés / Rupți din rădăcini” este un spectacol care explorează fenomenul migraţiei în Europa de Vest.
_thumb.jpg)
De vorbă cu un antropolog spaniol despre cum români care au format enclave în Spania, despre rețelele sociale ale migranților și primele generații de copii români născuți în Spania.
Am mers prin satele din Timiș, Arad și Caraș-Severin să căutam povești despre primul val de emigrație românească.
_thumb.jpg)
Când războiul a dat buzna în adolescența lui, Kais Massoud a învățat câte ceva despre viață și moarte. Apoi a ajuns în România.
Sociologul Remus Anghel explică cum românii au devenit cei mai mobili europeni.
_thumb.jpg)
Știrile despre problemele psihice ale româncelor care lucrează ca îngrijitoare în străinătate au fost o undă de mirare colectivă la începutul anului. Ne-au surprins tocmai pentru că nu știm nimic despre condițiile de muncă ale acestor femei.
După primele valuri de oameni plecați la muncă în străinătate, psihiatrii vorbesc despre „sindromul Italia”. Am vrut să aflăm ce este, de fapt, acest sindrom.
★★★★★☆☆☆☆☆ Alex Tocilescu scrie primul său text dramatic, Catinca Drăgănescu îl regizează. Iese o comedie dulce-amară despre generația #rezist.
★★★★★☆☆☆☆☆ Spectacolul cu numărul 40 din 2017 a fost întâmplător și unul care merită mai mult de cinci stele, pentru că e extraordinar de inteligent construit și jucat. ROVEGAN, la Replika.
Citiți un fragment din „Gastarbeiter”, romanul în care jurnalistul Mihai Buzea își povestește experiența de muncitor arborist în Marea Britanie.
Am fost la Sibiu, am văzut cel mai nou spectacol al Gianinei Cărbunariu, despre exploatarea forței de muncă și migrație, și am stat de vorbă cu echipa.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Actorul Andrei Șerban citește din însemnările unor călători străini care au fost prin părțile astea de lume acum un secol sau două. Ce s-a schimbat și ce am păstrat de atunci?
