O jurnalistă româncă și un antropolog ucrainean își compară observațiile asupra a două evenimente diferite (dar uneori remarcabil de asemănătoare), care au avut loc de Ziua Independenței Ucrainei în capitala României.
Actorul-profet a urcat duminică pe scena Teatrului Național București pentru a ne avertiza că Siberia e tot mai aproape pentru oameni liberi ca el și ca noi, cei din sală.
De Ziua Armatei Române, câteva organizații de naționaliști români au mers la Valea Uzului să comemoreze eroii români morți în zonă în Primul Război Mondial.
★★★★★☆☆☆☆☆ Documentarul Monicăi Lăzurean Gorgan și al lui Andrei Gorgan, „Dacii Liberi”, e o incursiune într-o lume paralelă în care mai multe personaje își arată admirația și extazul față de strămoșii noștri.
Un fotograf a plecat în căutarea celor care, în 2018, resuscitează prin reconstituiri, petreceri și credințe, capitolele despre daci, romani & co din istoria României.
Am fost la conferința „Jertfa Unirii noastre” la Universitatea Populară „Ioan I. Dalles” și am întocmit un mic dicționar care să-l explice pe Dan Puric.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
Spoiler: România nu a fost niciodată grânarul Europei, iar perioada comunistă a construit mai mult decât cea interbelică. Plus multe alte mituri naționale demontate de antropolog.
_thumb.jpg)
Am fost la un concert Remember Cenaclul Flacăra în județul Covasna și am vorbit cu fiul lui Adrian Păunescu despre naționalism.
Antropologul american Katherine Verdery va publica în curând „Viața mea ca spioană”, o carte pornită de la confruntarea cu propriul dosar întocmit de Securitatea din România.
În cele trei zile petrecute printre dacofili și dacologi, am aflat că romanizarea n-a existat, că Eminescu era un mare fan Dacia și că Academia Română ne ascunde istoria și ne-am întâlnit cu noul ministru al Culturii.
84 de membri ai instituției au semnat un apel pentru „identitate națională, suveranitate și unitate”.
Am derulat istoria numelor pe care le-a avut Ministerul Culturii în România, ca să vedem cum am ajuns la Ministerul Identității Naționale.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
