Carte
Lunga și fascinanta istorie a lui Ghilgameș
Iulian Bocai
Cum a fost reconstituit poemul antic cu ajutorul muncii și ingeniozității filologiei vechi.
Scriitor și cercetător. Vrea să-nțeleagă cât mai multe lucruri cât mai bine.
Cum a fost reconstituit poemul antic cu ajutorul muncii și ingeniozității filologiei vechi.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
Ce se întâmplă când ne întoarcem să citim cărțile marilor idoli?
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Ce anume împinge societățile să izoleze membri ai lor și să spună „nu sunt buni”?O cronică a cărții lui Michel Foucault „Istoria nebuniei în epoca clasică”.
Povestea de opt secole a universității pariziene spusă de medievistă Olga Weijers.
Despre vină și reguli care nu pot fi respectate, în volumul lui Andrei Cornea „Excepția. O încercare de antropologie filozofică”.
Ce învățăm despre narațiuni și modul în care ele ne domină lumea în cartea lui Richard Kearney „Despre povești”.
Relația lungă dintre autoritate și artă, explorată într-o cronică a volumului „Principi și scriitori în Roma antică”.
Cronica unui manual de bune deprinderi în gândire.
O poveste a filosoafei, dincolo de miturile care o înconjoară.
De ce nu convinge teoria înapoierii din „Despre viață, destin și nostalgie” și „De ce nu avem o piață a ideilor”.
Ce lecții putem învăța azi de la stoicii din Antichitate.
În „Ce gândește Dumnezeu?” Gabriel Liiceanu își petrece timp dezvoltând ideile prin care speră să mai poată conserva din Dumnezeu măcar forma, dacă nu posibilitatea credinței.
Ai putea să deschizi „Amurgul Evului Mediu” la întâmplare și să vezi că, într-adevăr, Huizinga se uită la istorie din alt loc, care aparține încă istoriei, dar îl apropie și de literatură.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ce înseamnă astăzi limitele cunoașterii? Și e adevărat că dacă știi prea multe devii superficial?
Ce se întâmplă când un om de știință se pune în serviciul statului, mai ales în perioade tulburi ale istoriei?
Iulian Bocai scrie despre două cărți de Pierre Hadot, care ne întoarce în Antichitate ca să ne arate cum era pe vremea când un filozof putea să fie filozof și fără să fi scris vreodată ceva.
O proză scurtă despre o despărțire mocnită dintr-un oraș de provincie, de la unul dintre cei mai buni scriitori tineri din România.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.