Filosofie / Carte
Sexul cuvintelor
Iulian Bocai
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
Scriitor și cercetător. Vrea să-nțeleagă cât mai multe lucruri cât mai bine.
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
O cronică a cărții lui Cristian Ciocan, „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”.
O cronică dublă, atât pentru volumul „Ce este filosofia?”, care încalcă toate regulile rezonabilității, cât și pentru „Țesătura opiniilor”, unde aceste reguli sunt expuse.
Cum se uită filosoful Isaiah Berlin la originile romantismului și ce putem învăța noi de aici.
Câteva posibile răspunsuri la întrebarea: „Putem să disociem o operă de autorul ei?”
Cronica unei „evanghelii paranoice a extremei drepte românești, o antologie de teorii ale conspirației pentru care pun gaj în prefață Dan Puric și Claudiu Târziu.”
De la primele tratate protofeministe, la melodia Erikăi Isac, femeile au luat poziție în privința felurilor în care au fost tratate de bărbați.
Iubirea descrisă ca în 1880 în volumele „Vârstele iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin” și „Eros, Logos și Agape”.
„Totul despre iubire” e literatură motivațională stereotipă care produce gânduri atât de generale despre subiectul ei, că te dezarmează prin banalitate.
Cum definești frumosul și ce legătură are asta cu sexul explică Iulian Bocai în cronica sa la cartea „Experiență estetică” de Jean-Marie Schaeffer.
Două perspective despre România în care istoria personală și istoria mare se întrepătrund. O cronică dublă pentru „În căutarea României” și „De la Rin la Dunăre și înapoi”.
O cronică dublă pentru „Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema” și „Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte”.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Cum să spui banalități și lumea să te creadă profet. O cronică a volumului „Sapiens. O scurtă istorie a omenirii”.
În volumul „Mic tratat despre marile virtuți”, Comte-Sponville vorbește despre multe virtuți. Una dintre cele mai interesante rămâne prelgerea despre generozitate.
„Eneida”, între propagandă și poezie. O explorare a epopeii antice și a modului în care o studiem azi.
Ce înseamnă că ne mai putem imagina o societate altfel decât capitalistă? Această idee o disecă Mark Fisher în „Realism capitalist. Nu există nicio alternativă?”.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Cum a fost reconstituit poemul antic cu ajutorul muncii și ingeniozității filologiei vechi.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
Ce se întâmplă când ne întoarcem să citim cărțile marilor idoli?
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Ce anume împinge societățile să izoleze membri ai lor și să spună „nu sunt buni”?O cronică a cărții lui Michel Foucault „Istoria nebuniei în epoca clasică”.
Povestea de opt secole a universității pariziene spusă de medievistă Olga Weijers.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
