Filosofie / Carte
De ce e toată lumea așa de supărată
Iulian Bocai
Care e legătura între anarhiștii secolului XIX, naționaliștii hinduși și teroriștii extremiști?
Scriitor și cercetător. Vrea să-nțeleagă cât mai multe lucruri cât mai bine.
Care e legătura între anarhiștii secolului XIX, naționaliștii hinduși și teroriștii extremiști?
Un filosof german scrie despre Heidegger, Wittgenstein, Cassirer și Benjamin. Încearcă să-i lege doar biografic, ci și în filozofiile lor. Poate că e posibil, dar e de lămurit dacă volumul reușește s-o facă.
Lumea lui Călin Georgescu, bănuind că cele două cărți despre care o să vă zic chiar o exprimă, este o stranie combinație de misticism, anti-neoliberalism, ecologism creștin, naționalism legionar și conspiraționism antiștiințific.
Citită astăzi, „Pentru a deșcolariza societatea“ de Ivan Illich, pare căzută de pe altă planetă, dar radicalismul ei spune ceva despre curajul unor vremuri în care încă mai părea plauzibil că poți câștiga clasica luptă „împotriva sistemului”.
La prima vedere, „Însemnări răzlețe” e o carte despre relațiile dintre limbaj și lume, dar cu note metafizice – adică, mai exact, despre ce fel de lume trebuie să fie lumea pentru ca să suporte o asemenea relație între real și simbolic. Iar odată ce o citești descoperi mult mai mult de atât.
Pornind de la cazul lui Andrei Moran-Nae, profesorul universitar care a venit la orele sale de la Facultatea de Limbi Străine îmbrăcat în haine în mod tradițional feminine și a devenit apoi victima unui linșaj public și de presă, Iulian Bocai vorbește despre necesitatea toleranței și revoltei în societate.
Întrebările pe care „Discursul filosofic” de Michel Foucault le deschide sunt mai interesante decât răspunsurile pe care le oferă.
„Împăratul care nu putea să se pișe știind că se uită alții la el”, „Teoria erecției”, „Ne e frică nu de moarte, ci de ce facem cu ea” și alte gânduri a le lui Montaigne.
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
O cronică a cărții lui Cristian Ciocan, „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”.
O cronică dublă, atât pentru volumul „Ce este filosofia?”, care încalcă toate regulile rezonabilității, cât și pentru „Țesătura opiniilor”, unde aceste reguli sunt expuse.
Cum se uită filosoful Isaiah Berlin la originile romantismului și ce putem învăța noi de aici.
Câteva posibile răspunsuri la întrebarea: „Putem să disociem o operă de autorul ei?”
Cronica unei „evanghelii paranoice a extremei drepte românești, o antologie de teorii ale conspirației pentru care pun gaj în prefață Dan Puric și Claudiu Târziu.”
De la primele tratate protofeministe, la melodia Erikăi Isac, femeile au luat poziție în privința felurilor în care au fost tratate de bărbați.
Iubirea descrisă ca în 1880 în volumele „Vârstele iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin” și „Eros, Logos și Agape”.
„Totul despre iubire” e literatură motivațională stereotipă care produce gânduri atât de generale despre subiectul ei, că te dezarmează prin banalitate.
Cum definești frumosul și ce legătură are asta cu sexul explică Iulian Bocai în cronica sa la cartea „Experiență estetică” de Jean-Marie Schaeffer.
Două perspective despre România în care istoria personală și istoria mare se întrepătrund. O cronică dublă pentru „În căutarea României” și „De la Rin la Dunăre și înapoi”.
O cronică dublă pentru „Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema” și „Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte”.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Cum să spui banalități și lumea să te creadă profet. O cronică a volumului „Sapiens. O scurtă istorie a omenirii”.
În volumul „Mic tratat despre marile virtuți”, Comte-Sponville vorbește despre multe virtuți. Una dintre cele mai interesante rămâne prelgerea despre generozitate.
„Eneida”, între propagandă și poezie. O explorare a epopeii antice și a modului în care o studiem azi.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.