Scriitor și cercetător. Vrea să-nțeleagă cât mai multe lucruri cât mai bine.
Relația lungă dintre autoritate și artă, explorată într-o cronică a volumului „Principi și scriitori în Roma antică”.
Cronica unui manual de bune deprinderi în gândire.
O poveste a filosoafei, dincolo de miturile care o înconjoară.
De ce nu convinge teoria înapoierii din „Despre viață, destin și nostalgie” și „De ce nu avem o piață a ideilor”.
Ce lecții putem învăța azi de la stoicii din Antichitate.
În „Ce gândește Dumnezeu?” Gabriel Liiceanu își petrece timp dezvoltând ideile prin care speră să mai poată conserva din Dumnezeu măcar forma, dacă nu posibilitatea credinței.
Ai putea să deschizi „Amurgul Evului Mediu” la întâmplare și să vezi că, într-adevăr, Huizinga se uită la istorie din alt loc, care aparține încă istoriei, dar îl apropie și de literatură.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ce înseamnă astăzi limitele cunoașterii? Și e adevărat că dacă știi prea multe devii superficial?
Ce se întâmplă când un om de știință se pune în serviciul statului, mai ales în perioade tulburi ale istoriei?
Iulian Bocai scrie despre două cărți de Pierre Hadot, care ne întoarce în Antichitate ca să ne arate cum era pe vremea când un filozof putea să fie filozof și fără să fi scris vreodată ceva.
O proză scurtă despre o despărțire mocnită dintr-un oraș de provincie, de la unul dintre cei mai buni scriitori tineri din România.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.