Istorie / Carte
România dinăuntru dinafară
Iulian Bocai
Două perspective despre România în care istoria personală și istoria mare se întrepătrund. O cronică dublă pentru „În căutarea României” și „De la Rin la Dunăre și înapoi”.
Scriitor și cercetător. Vrea să-nțeleagă cât mai multe lucruri cât mai bine.
Două perspective despre România în care istoria personală și istoria mare se întrepătrund. O cronică dublă pentru „În căutarea României” și „De la Rin la Dunăre și înapoi”.
O cronică dublă pentru „Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema” și „Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte”.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Cum să spui banalități și lumea să te creadă profet. O cronică a volumului „Sapiens. O scurtă istorie a omenirii”.
În volumul „Mic tratat despre marile virtuți”, Comte-Sponville vorbește despre multe virtuți. Una dintre cele mai interesante rămâne prelgerea despre generozitate.
„Eneida”, între propagandă și poezie. O explorare a epopeii antice și a modului în care o studiem azi.
Ce înseamnă că ne mai putem imagina o societate altfel decât capitalistă? Această idee o disecă Mark Fisher în „Realism capitalist. Nu există nicio alternativă?”.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Cum a fost reconstituit poemul antic cu ajutorul muncii și ingeniozității filologiei vechi.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
Ce se întâmplă când ne întoarcem să citim cărțile marilor idoli?
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Ce anume împinge societățile să izoleze membri ai lor și să spună „nu sunt buni”?O cronică a cărții lui Michel Foucault „Istoria nebuniei în epoca clasică”.
Povestea de opt secole a universității pariziene spusă de medievistă Olga Weijers.
Despre vină și reguli care nu pot fi respectate, în volumul lui Andrei Cornea „Excepția. O încercare de antropologie filozofică”.
Ce învățăm despre narațiuni și modul în care ele ne domină lumea în cartea lui Richard Kearney „Despre povești”.
Relația lungă dintre autoritate și artă, explorată într-o cronică a volumului „Principi și scriitori în Roma antică”.
Cronica unui manual de bune deprinderi în gândire.
O poveste a filosoafei, dincolo de miturile care o înconjoară.
De ce nu convinge teoria înapoierii din „Despre viață, destin și nostalgie” și „De ce nu avem o piață a ideilor”.
Ce lecții putem învăța azi de la stoicii din Antichitate.
În „Ce gândește Dumnezeu?” Gabriel Liiceanu își petrece timp dezvoltând ideile prin care speră să mai poată conserva din Dumnezeu măcar forma, dacă nu posibilitatea credinței.
Ai putea să deschizi „Amurgul Evului Mediu” la întâmplare și să vezi că, într-adevăr, Huizinga se uită la istorie din alt loc, care aparține încă istoriei, dar îl apropie și de literatură.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.