Teatru
„Eu, Yura, nu mai pot lucra cu literatura rusă acum"
Oana Stoica
O discuție cu regizorul Yuri Kordonsky despre cum războiul din Ucraina îi remodelează identitatea și îi schimbă relația cu Cehov, Bulgakov sau Dostoievski.
Are un urs polar de pluş numit Obama.
O discuție cu regizorul Yuri Kordonsky despre cum războiul din Ucraina îi remodelează identitatea și îi schimbă relația cu Cehov, Bulgakov sau Dostoievski.
O retrospectivă a spectacolelor și evenimentelor dintr-un an cu mai puține restricții.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Oameni. De vânzare" e despre vânzarea populației germane din România în timpul regimului comunist.
Ediția din acest an a Festivalului Național de Teatru, a XXXII-a a găzduit o mulțime de producții locale. Iată câteva care mi-au atras atenția.
Ediția a XXXII-a a Festivalului Național de Teatru, curatoriată de criticii Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari, a fost densă, cu multe spectacole și (parcă) și mai multe evenimente conexe.
★★★★★☆☆☆☆☆
În spectacolul „Băieții de zinc", vocile mamelor sunt mai puternice decât vocea narativă pentru că suferința lor zvâcnește și acaparează scena.
★★★★★☆☆☆☆☆
Într-un București lovit de un atac nuclear, supraviețuitorii dezvoltă un cult sinucigaș.
★★★★★☆☆☆☆☆
Neobișnuit la o producție independentă, „Visul" este o creație amplă, construită într-un spațiu mic, cu 13 actori, 11 compozitori, coregrafie și pregătire muzicală, ale căror rezultate (bune) se văd în spectacol.
★★★★★☆☆☆☆☆
Exil este povestea unei familii care se întinde pe patru generații, dintre care trei emigrează, deși niciuna nu își găsește cu totul locul în altă parte.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Prețul aurului" este o epistolă performativă post-mortem în care fiul face un efort de a-și înțelege părintele acum, din perspectiva adultului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Simfonia progresului” vorbește despre exploatarea muncitorilor din estul Europei în Occident în timpul pandemiei și despre cum se măsoară civilizația pentru est-europeni.
Recent înființatul Teatru Postnațional Interfonic are un proiect pe tema abuzurilor și două spectacole, create în parteneriat cu Institutul Polonez și Institutul Goethe.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Pescărușul” (r. Eugen Jebeleanu, TNB) este acum unul dintre cele mai discutate spectacole din România. Reacțiile încep de la entuziasm torid și se termină cu contestare vehementă.
În spectacolele lui Bogdan Theodor Olteanu, discursul despre capitalism, profit, exploatatori și exploatați este direct în fiecare spectacol, doar că el nu minimalizează narațiunea.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
Becoming Romanian este o expoziție performativă* despre migrație și identitate națională din perspectiva unor artiști migranți din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă Alexandru Monciu-Sudinski trăiește sau nu, nimeni nu poate spune sigur. Incertitudinea existenței sale face parte din recenta premieră de la Teatrul Odeon, Rebarbor, în regia lui Alexandru Dabija.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Băiatul Văduvă, spectacolul lui Eugen Jebeleanu de la Teatrelli, se suprapun mai multe teme — doliu și controlul suferinței, dragoste și dorință, relații toxice, identitate de gen.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Nu mai ține linia ocupată” este o tragedie contemporană, cu personaje pe care le învinge destinul nefast.
Dintr-o mulțime de spectacole cu teme actuale, unele inconfortabile, cu discursuri complexe și formate performative inovatoare, am ales 7 care pot fi urmărite pe scenele europene, online sau chiar în România.
În dezbaterile europene, două subiecte au fost printre cele mai importante: relația teatrului cu mediul digital și denunțarea abuzurilor în relațiile de muncă din artele performative.
2021 a fost un an greu, iar artele spectacolului nu au făcut excepție nici la noi, nici în lume.
(anti)aging nu e un performance despre îmbătrânire, e despre memorie și neuitare.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.