Carte / Maturizare
Enciclopedia anilor '90
Iulian Bocai
„Generația canibală” reușește să recupereze viața de zi cu zi a anilor '90, dar nimic altceva.
„Generația canibală” reușește să recupereze viața de zi cu zi a anilor '90, dar nimic altceva.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Un prinț și jumătate” continuă explorările din „Autoportretul unei fete cuminți” și e un basm autohton în care calul nu e alb, ci mai degrabă o mârțoagă, iar prințul e mult prea alcoolizat.
Am fost la Minitremu Art Camp și-am încercat să înțeleg, de la artiști și elevi deopotrivă, cum poți s-o apuci pe drumul artei și ce te face să nu-l părăsești.
Înainte de a ne întreba când, poate ar trebui să ne întrebăm dacă ne maturizăm vreodată.
★★★★★☆☆☆☆☆
Craiova anilor '90, adolescență, fotbal și vise de Italia, într-un roman vag enigmist, dar scris de o voce prea literară - „Așa să crească iarba pe noi”, de Augustin Cupșa.
Marele Artan despre primul lui job de greiere și primul lui job de furnică, de la Marea Neagră, în Combinatul de la Călărași.
Un prânz la Caru' cu Bere, un miting al sindicatelor din învățământ - o vizită a mamei la București.
★★★★★☆☆☆☆☆
După „Tangerine” (2015), hitul de la Sundance filmat cu Iphone 5S despre o comunitate transgender din Los Angeles, regizorul indie Sean Baker revine cu „The Florida Project”, o felie de viață cu infuzii de basm.
Gloria și decăderea jurnalistică a unui antropolog angajat la o revistă pentru personalul de pază.
O anti-chelneriță fără speranță se angajează la pizzeria Rossini. Descoperă acolo varianta ei îmbunătățită
În ajun de 1 Mai, scoatem la lumină din antologia „Primul meu job” un text despre cum se împacă munca într-un magazin de pantofi cu facultatea de filosofie.
La 2014 ani de când a apărut pe lume Seneca, sfaturile lui sunt super valabile, mai ales dacă ai peste 30 de ani.
Deși în lumea din „Interior zero” totul merge prost, salvarea vine din umor.
Citiți un fragment din primul roman al scriitoarei Lavinia Braniște, una din cele mai fresh voci din literatura română.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.