Stă închis în apartamentul său din Timișoara, unde se învârte în cercuri, în căutarea cercului perfect. Lucrează la romanul ｅｓｔｅｔｉｃ Păduchii au viață ușoară, o carte despre revoluție, ratare și sfârșitul lumii, pe care n-o va termina niciodată.
Primul episod din istoria fantastică a Gamer-ului născut printre CD-uri, unități centrale, cabinete arcade, console, floppy disk-uri, sisteme Atari, joystick-uri, foarte multe joystick-uri și de toate tipurile.
Baldur’s Gate III e un joc (aproape) fără cusur, până-n momentele finale, când totul se destramă. Se dezmembrează. Se nimicește. Se atomizează.
Am fost acolo când Cristi Puiu l-a omorât pe domnul Lăzărescu.
Când ești copil obiectele au propria viață. Uneori această viață e înfricoșătoare și dătătoare de anxietăți.
O mie de ani au trecut de când Timișoara, urbea de pe râul Bega, a fost încoronată capitală culturală europeană. Suntem în 3023.
Într-un nou episod din seria „Cinemutații”, aflăm ce s-a întâmplat în spațiu cu Nicu Covaci și pisicile comuniste.
Nu este uşor să fii student profesionist, dar care din noi are meserie uşoară în capitalism?
În care se îmbină o recuzită comic-grotescă, de factură Grand-Guignol, cu scene bucolice descriind frumusețile Munților Carpați.
„A fi într-o relație înseamnă să te ții de mână cu persoana iubită și să-i rostești numele. Atunci ea va rosti numele tău. Pe urmă tu vei rosti numele ei. Și tot așa. Uneori schimbați poziția mâinilor.”
„I hope you’re reading this, Ada Solomon.”
În perioada pițăratului, care începe la jumătatea lui decembrie și se încheie la jumătatea lui ianuarie, copiii aduc gălăgia în casele oamenilor.
ÎPS Teodosie îşi face cont de TikTok, ca să propovăduiască Cuvântul Domnului, pentru că este pe cale de dispariţie, în ţara cu 27.384 de lăcaşuri de cult.
Anime-ul „Sonny Boy” este un exercițiu de stil și o alegorie criptică despre adolescență și maturizare. Sau un loc sau un anotimp sau un sentiment. „Sonny Boy” nu există.
În comuna Cenad din județul Timiș trăiesc mai multe pisici decât oameni. Asta înseamnă că există pisici care nu-și găsesc oamenii. Circulă tot soiul de povești în legătură cu aceste pisici solitare.
„Dar nu poți compara cititul cu o experiență imersivă precum cea din jocurile video...” Șșș. Pot și o voi face.
Nu mă puteam uita la „Sailor Moon” decât când eram singur în cameră. Într-o zi, uitând să încui ușa, m-am trezit cu bunicul lângă mine.
De peste 20 de ani, un Leviatan compus din cărămidă, oțel și material uman, a fabricat sute de milioane de anvelope - plus fumuri, smoguri și noxe.
Am explorat expoziția „At the Edge of the World / La marginea lumii” (Timișoara, 24 martie - 29 mai) ca un dans pe marginea unei lumi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am așteptat mult să văd „Malmkrog”, cel mai recent film al lui Cristi Puiu, dar nu la fel de mult pe cât am așteptat să se termine. E foarte lung.
Nimeni nu știe când au început să se taie porcii în Banat. Se zice că primul bănățean care a tăiat un porc a fost un oarecare Bagea Ion.
„Fata revoluționară Utena” e un anime clasic, despre identitate și sexualitate, dueluri, trandafiri, foarte mulți trandafiri, și sfârșitul lumii.
Înainte de începutul pandemiei, pe vremea când Timișoara se pregătea să devină Capitală Culturală Europeană și oamenii aveau căldură în calorifere și apă caldă, mi-am propus să vizitez punctele de interes ale urbei.
Pandemia a schimbat modul în care mă raportam la izolare. Lumea își pierdea răbdarea și mințile cu carantina, iar eu simțeam că sunt, în sfârșit, înțeles.
În plină pandemie, într-o lume preponderent controlată de corporații, ce evadare poate fi mai dulce decât trei jocuri care te pun în slujba unor corporații?
Câtă emoție și câtă rațiune încap în lumile non-umane? La ce e bună agresivitatea și ce forme capătă ea în societățile noastre?
Un porc își găsește tradiționalul sfârșit în al șaptelea text al seriei „Scriitori și animale”, scris de Mihai Duțescu.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.
