Viață&co / Iarnă
Legende din Banat. Nopțile de pițărat
Gabriel Mager, Elena Manea
În perioada pițăratului, care începe la jumătatea lui decembrie și se încheie la jumătatea lui ianuarie, copiii aduc gălăgia în casele oamenilor.
Îngrijește plante în apartamentul său din Timișoara, și toate i se ofilesc. Joacă Starcraft 2 și într-o zi va învăța să controleze blink stalkerii versus Zerg, precum idolul său Parting.
În perioada pițăratului, care începe la jumătatea lui decembrie și se încheie la jumătatea lui ianuarie, copiii aduc gălăgia în casele oamenilor.
ÎPS Teodosie îşi face cont de TikTok, ca să propovăduiască Cuvântul Domnului, pentru că este pe cale de dispariţie, în ţara cu 27.384 de lăcaşuri de cult.
Anime-ul „Sonny Boy” este un exercițiu de stil și o alegorie criptică despre adolescență și maturizare. Sau un loc sau un anotimp sau un sentiment. „Sonny Boy” nu există.
În comuna Cenad din județul Timiș trăiesc mai multe pisici decât oameni. Asta înseamnă că există pisici care nu-și găsesc oamenii. Circulă tot soiul de povești în legătură cu aceste pisici solitare.
„Dar nu poți compara cititul cu o experiență imersivă precum cea din jocurile video...” Șșș. Pot și o voi face.
Nu mă puteam uita la „Sailor Moon” decât când eram singur în cameră. Într-o zi, uitând să încui ușa, m-am trezit cu bunicul lângă mine.
De peste 20 de ani, un Leviatan compus din cărămidă, oțel și material uman, a fabricat sute de milioane de anvelope - plus fumuri, smoguri și noxe.
Am explorat expoziția „At the Edge of the World / La marginea lumii” (Timișoara, 24 martie - 29 mai) ca un dans pe marginea unei lumi.
★★★★★☆☆☆☆☆ Am așteptat mult să văd „Malmkrog”, cel mai recent film al lui Cristi Puiu, dar nu la fel de mult pe cât am așteptat să se termine. E foarte lung.
Nimeni nu știe când au început să se taie porcii în Banat. Se zice că primul bănățean care a tăiat un porc a fost un oarecare Bagea Ion.
„Fata revoluționară Utena” e un anime clasic, despre identitate și sexualitate, dueluri, trandafiri, foarte mulți trandafiri, și sfârșitul lumii.
Înainte de începutul pandemiei, pe vremea când Timișoara se pregătea să devină Capitală Culturală Europeană și oamenii aveau căldură în calorifere și apă caldă, mi-am propus să vizitez punctele de interes ale urbei.
Pandemia a schimbat modul în care mă raportam la izolare. Lumea își pierdea răbdarea și mințile cu carantina, iar eu simțeam că sunt, în sfârșit, înțeles.
În plină pandemie, într-o lume preponderent controlată de corporații, ce evadare poate fi mai dulce decât trei jocuri care te pun în slujba unor corporații?
_thumb.jpg)
Încercam să-l vizualizez pe Karl Marx dansând pe muzică disco, în timp ce construiam comunismul cu ajutorul unui detectiv alcoolic și amnezic, în jocul „Disco Elysium”.
_thumb.jpg)
Ce caută cuvântul toleranță pe steag bisericesc? s-a întrebat politicianul conservator în fața unei lucrări a artistului Bendek Levente?
Tu ce alegi: să fii curier într-o lume postapocaliptică, să fii vindecător într-un oraș medieval bântuit de ciumă sau cutreieri spațiul la bordul unei locomotive aeriene?
_thumb.jpg)
E tragicomic destinul primei instituții bancare din Timișoara, care a apărut menționat de curând în presă într-un articol cu titlul funebru: „A mai căzut un pic din clădirea din Piața Sf. Gheorghe”.
În apropierea zonei în care locuiesc, pe strada Ciprian Porumbescu, a fost asfaltat un copac. Acest lucru nu este neobișnuit în Timișoara.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.