Remix / Jocuri
Cum mi-am luat cancel jucând Elden Ring cu cheaturi
Andreea Ionescu, Gabriel Mager
„Dar nu poți compara cititul cu o experiență imersivă precum cea din jocurile video...” Șșș. Pot și o voi face.
Stă închis în apartamentul său din Timișoara, unde se învârte în cercuri, în căutarea cercului perfect. Lucrează la romanul ｅｓｔｅｔｉｃ Păduchii au viață ușoară, o carte despre revoluție, ratare și sfârșitul lumii, pe care n-o va termina niciodată.
„Dar nu poți compara cititul cu o experiență imersivă precum cea din jocurile video...” Șșș. Pot și o voi face.
Nu mă puteam uita la „Sailor Moon” decât când eram singur în cameră. Într-o zi, uitând să încui ușa, m-am trezit cu bunicul lângă mine.
De peste 20 de ani, un Leviatan compus din cărămidă, oțel și material uman, a fabricat sute de milioane de anvelope - plus fumuri, smoguri și noxe.
Am explorat expoziția „At the Edge of the World / La marginea lumii” (Timișoara, 24 martie - 29 mai) ca un dans pe marginea unei lumi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am așteptat mult să văd „Malmkrog”, cel mai recent film al lui Cristi Puiu, dar nu la fel de mult pe cât am așteptat să se termine. E foarte lung.
Nimeni nu știe când au început să se taie porcii în Banat. Se zice că primul bănățean care a tăiat un porc a fost un oarecare Bagea Ion.
„Fata revoluționară Utena” e un anime clasic, despre identitate și sexualitate, dueluri, trandafiri, foarte mulți trandafiri, și sfârșitul lumii.
Înainte de începutul pandemiei, pe vremea când Timișoara se pregătea să devină Capitală Culturală Europeană și oamenii aveau căldură în calorifere și apă caldă, mi-am propus să vizitez punctele de interes ale urbei.
Pandemia a schimbat modul în care mă raportam la izolare. Lumea își pierdea răbdarea și mințile cu carantina, iar eu simțeam că sunt, în sfârșit, înțeles.
În plină pandemie, într-o lume preponderent controlată de corporații, ce evadare poate fi mai dulce decât trei jocuri care te pun în slujba unor corporații?
Încercam să-l vizualizez pe Karl Marx dansând pe muzică disco, în timp ce construiam comunismul cu ajutorul unui detectiv alcoolic și amnezic, în jocul „Disco Elysium”.
Ce caută cuvântul toleranță pe steag bisericesc? s-a întrebat politicianul conservator în fața unei lucrări a artistului Bendek Levente?
Tu ce alegi: să fii curier într-o lume postapocaliptică, să fii vindecător într-un oraș medieval bântuit de ciumă sau cutreieri spațiul la bordul unei locomotive aeriene?
E tragicomic destinul primei instituții bancare din Timișoara, care a apărut menționat de curând în presă într-un articol cu titlul funebru: „A mai căzut un pic din clădirea din Piața Sf. Gheorghe”.
În apropierea zonei în care locuiesc, pe strada Ciprian Porumbescu, a fost asfaltat un copac. Acest lucru nu este neobișnuit în Timișoara.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.