Carte / Scriitor
Cum mor scriitorii români?
Mihai Iovănel
Cutremurul din 1977. Sinucideri, împușcături, înecuri, ocluzii intestinale, congestii pulmonare. O antologie a morții în literatura română.
Critic literar. Sau ceva de genul.
Cutremurul din 1977. Sinucideri, împușcături, înecuri, ocluzii intestinale, congestii pulmonare. O antologie a morții în literatura română.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pe Andrei Pleșu îl deranjează a mia oară agitația pe teme „homo”, lui Constantin Noica i se face coming out-ul, dar cireașa de pe colivă e Liiceanu.
De la Eminescu și Cărtărescu la două poete excelente dar aproape necunoscute, și sărind, desigur, și prin trenurile morții, astăzi trecem prin gările literaturii române.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Intervenția”, romanul lui Dinu Guțu, „se mișcă între două lumi”: lumea băieților răi din galeria dinamovistă și lumea băieților & fetelor din SNSPA.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ca telenovelă, „Cele trei fiice ale Evei”, de Elif Shafak, e foarte în regulă. Pentru cei/cele care vor mai mult, e prea puțin.
★★★★★☆☆☆☆☆
Faptul că Traian Băsescu a avut de partea lui niște intelectuali prea admirativi nu înseamnă mare lucru, dincolo de virtuțile comice ale literaturii prezidențiale pe care aceștia au produs-o.
2017 a fost un an politic mizerabil, dar și unul excelent dpdv literar, la toate capitolele: poezie, proză, nonficțiune.
★★★★★☆☆☆☆☆
Volumul despre cinemaul românesc din anii ’90, coordonat de Gabriela Filippi și Andrei Gorzo, reușește să fie spectaculos, curajos, polemic și incitant.
David Foster Wallace, unul dintre cei mai străluciți scriitori ai ultimelor decenii din SUA, scoate din fiecare subiect nu doar o poveste, ci o sută de povești și de idei.
Rareori poezia contemporană este atât de distractivă ca în „Noaptea Sfântului Alcoolomeu” de Octavian Perpelea și „De ce pisicile n-au coadă”, antologie coordonată de Vasile Leac.
Nu-i o ediție care să strălucească prin mari evenimente, însă pot fi cumpărate câteva cărți excelente.
La fel ca în filmele porno, Knausgård n-are nimic de ascuns: de la mirosul de urină emis de bunica alcoolică și descrierea travaliului de scriitor, „Lupta mea” își expune autorul cu o ferocitate de negăsit în altă parte.
„Testamentul lui Abraham” este un thriller conspiraționist, care imaginează societăți secrete și povești cu Alexandru Macedon, papa Ratzinger și Donald Trump, Biblioteca din Alexandria, Eldorado, Holocaust ș.a..
Până la urmă, de la un volum de povestiri aștept și un pic de distracție, nu doar revelații de felul „pe lume sunt mulți oameni necăjiți”.
★★★★★☆☆☆☆☆
1.120 de pagini despre: începuturile Islamului, lumea kafkiană a spitalelor românești, cea și mai kafkiană a „politicilor” cu care medicii negociază ameliorarea sistemului; plus subteranele serviciilor secrete, tratate à la Pynchon.
★★★★★☆☆☆☆☆
Poemele lui Andrei Dósa sunt party, incantație chimică, pub, stimul, crom, nasuri pudrate, excese, plexiglas, oglinzi, digital ș.a.l. (și alte sclipiciuri).
★★★★★☆☆☆☆☆
„turturelele Disney dau rotocol/ uguind fa minor pă pervazu la giam/ «cipcirip e mișto dar totuși ce-i viața?»/ cu ochi mari dă copil le zic nu știu man/ gen să naște dân futai și să fute cu-alcool”
★★★★★☆☆☆☆☆
Cartea Emiliei Șercan, „Fabrica de doctorate”, arată „prin câte frământări trece un ziarist și câte semne de întrebare își pune când scrie despre un subiect care atinge Statul la vârful său”.
Bestsellerul lui Yuval Noah Harari poartă subtitlul Scurtă istorie a omenirii, dar nu veți găsi aici o cronologie a evenimentelor din istorie.
A început Festivalul Enescu. N-am prins decât vreo trei bilete, așa că m-am pus pe (re)citit.
Am citit cartea cu care a câștigat Emmanuel Macron alegerile din Franța. În loc de recenzie, m-am mulțumit să extrag niște citate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Nicu Covaci (Phoenix) a rămas același, însă lucrurile din jurul său au mers mai departe. Exact cum anunța odinioară cântecul „Vremuri”, anii au trecut în zbor și lumea s-a schimbat.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Balena albastră”, romanul fostului consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu, e la un pas de a fi ucigător de plictisitoare.
★★★★★☆☆☆☆☆
Unul dintre succesele de librărie ale anului în curs e alcătuit din: glume cu babe, ideologie de șpriț și un fel de Marian Godină mai popă.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.