Scriitoarea Elena Vlădăreanu îl intervievează pe tatăl său, Virgil Vlădăreanu, care a fost șofer de TIR timp de 50 de ani. A străbătut România și Europa înainte, după comunism, în anii tranziției, până la începutul anilor 2020, când s-a pensionat.
Cartea lui Andrei Gorzo are, în unele părți, acțiunea atât de improbabilă, încât ai senzația că citești într-adevăr un roman cu spioni. Alteori, energia narativă are o încărcătură judiciară, de atenție exorbitantă pentru detaliu.
Iulia Gorzo, traducătoare de cărți și filme, discută cu fratele ei, criticul de film Andrei Gorzo, despre ultima lui carte, în care surprinde povestea tumultuoasă a familiei lor și România ultimilor 40 de ani din perspectiva tatălui celor doi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Familiar, noul film al lui Călin Peter Netzer, își poartă spectatorii pe urmele unui alt bărbat obsesiv, prins în alte relații disfuncționale (dar, în fond, mereu aceleași).
★★★★★☆☆☆☆☆
Două surori tunisiene au plecat să facă Jihadul. Au lăsat acasă, deliberat sau nu, multă neînțelegere, și mai multă durere, un maxim de revoltă – și, în fine, un film: „Les Filles d’Olfa”/„Patru fiice”, de Kaouther Ben Hania.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
La un an după ce a lansat „R.M.N.”, cel mai recent film al său, Cristian Mungiu revine în atenţie – de această dată, cu o carte: „Tania Ionaşcu, bunica mea. O biografie basarabeană”, proaspăt apărută la Editura Humanitas.
Ce relație este între o persoană care a donat material genetic și copilul conceput cu ajutorul lui? Sau între mai mulți copii concepuți cu acest material?
Trei mame curajoase au scris scrisori pentru copiii lor LGBT+ - declarații de iubire, dar și strigăte de luptă pentru familii LGBT+ vizibile în România.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Alle reden ubers Wetter” („Talking About the Weather”) de Annika Pinske, pune lupa pe noile provocări ale societății de azi.
Am petrecut o lună la sat, în județul Bistrița-Năsăud, de unde am revenit cu perspectivele unor femei din rural asupra căsătoriei și vieții de familie.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
Am întrebat femei care se ocupă la firul ierbii de problemele familiilor din România cum li se pare înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Cinci mame și o echipă de artiști arată în cinci scurtmetraje cum s-a schimbat experiența maternității în pandemie și de ce avem nevoie de solidaritate.
O scriitoare și mamă a doi copii își examinează relația cu oboseala cea de toate zilele, printre șosete, acte ale casei, prânzuri și drumuri la grădiniță. Oare creierul o să-și dea shutdown?
În aproape toate cazurile de divorț din România în care sunt implicați copii, aceștia rămân după despărțire cu mamele lor. Uneori, tații care vor drepturi egale în viața copiilor sunt discriminați.
Am invitat copii de vârste diferite să-și deseneze experiențele din izolare și lupta oamenilor mari cu pandemia de coronavirus.
Citește câteva fragmente despre un alt fel de izolare din trecutul nostru recent, la care merită să reflectăm într-o perioadă cuprinsă de incertitudine.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Am fost la o nuntă de aur unde 64 de perechi au sărbătorit 50 de ani de căsătorie, ca să aflu cum reușesc doi oameni să rămână împreună pentru cea mai mare parte a vieții lor.
Poveștile crude și tandre ale lui Ocean Vuong despre un fiu și mama lui și supraviețuirea lor într-o Americă violentă se vor lipi de inima cititorului.
Cine își ia concediu de îngrijire a copilului? Cum se schimbă efectiv viața după apariția copilului?
Am încercat să conturăm un portret colectiv al mamelor-copii din România, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică
Am intrat în șapte case de Crăciun și Anul Nou, ca să aflăm dacă reproșurile, nostalgiile și tandrețurile puse pe masă sunt aceleași, de la București la Bacău la Brăila.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
