Doctorandă a Facultății de Filosofie și cercetătoare în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.
Rețelele sociale încep să interzică discursuri anti-vacciniste și extremiste, dar odată cu dorința de a preveni răul, sacrifică și părți importante din dreptul legitim la libera exprimare.
Ce putem învăța din scandalul Cambridge Analytica despre rolul nostru în lumea digitală, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile utopice care au modelat Internetul.
Artistul ceh Jiří Kovanda mi-a arătat cum umanizezi un spațiu dezumanizant: lași oamenii să exploreze după bunul plac obiectele expuse.
Cronică: o expoziție de la ARCUB îți face cunoștință cu artiștii tineri din București.
Expoziția „Normalitate, ce cuvânt brutal!” ne provoacă să înțelegem dizabilitatea prin artă. Și viceversa.
Mergeți „La adăpostul unor plante invazive”, unde tablourile lui Dumitru Gorzo lasă instinctele să-și aleagă singure culorile.
Doi filosofi și un critic de artă au mers împreună la o expoziție inspirată de „Exercițiile de stil” ale unui autor-cameleon.
În ultimii 25 de ani, cât am stat cu nasul în ecrane, multe orașe din România au intrat în declin și au rămas fără locuitori.
Mi-am bătut capul să înțeleg ce îi leagă pe Decebal, Florin Piersic, Emil Constantinescu și Chewbacca.
_thumb.jpg)
Dacă te topești odată cu asfaltul orașului, „Float.Glide.Fly”.
Am fost la o expoziție unde am încercat să înțeleg cum simt nevăzătorii lucrările de artă.
Artiști din țări pe care le unește trecutul comunist proiectează viitoruri incerte, într-o expoziție la MNAC.
O expoziție aduce la un loc lucrări făcute de diferiți artiști când au trecut pragul de 30 de ani.
5 personaje și tot atâtea noi începuturi, de la Lavinia Braniște, la Paul Auster.
Tema lunii ianuarie e despre începuturi şi rezoluţii. Prilej cu care Adi Bulboacă s-a trezit cu noaptea-n cap ca să (sur)prindă 365 de răsărituri în 2017.
Amintiri despre noaptea trecută, mahmureală, deprimare și un an care tocmai începe. Tu ce faci pe 1 ianuarie?
