Media&digital / Rețele
Războiul online
Cristina Voinea, Maria Dimancea
Cum se resimte violența conflictelor în rețelele sociale online și cum gestionează rețelele sociale postările din zonele de război?
Doctor în filosofie, cercetătoare la Uehiro Centre for Practical Ethics, Universitatea din Oxford și la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.
Cum se resimte violența conflictelor în rețelele sociale online și cum gestionează rețelele sociale postările din zonele de război?
„Ar trebui să fie un milion de oameni care protestează pe străzile Moscovei”, susține Jeff McMahan, unul dintre cei mai importanți eticieni ai războiului.
Aproape 50.000 de oameni au semnat o petiție prin care cer ca vloggerul acuzat de instigare la violență asupra femeilor să fie „scos de pe Internet”. E, oare, posibil acest lucru? Dar mai ales: este drept?
Pandemia vine la pachet cu un torent de informații false, care au acum un impact direct asupra sănătății publice. Ce soluții avem la îndemână și ce probleme ridică ele?
Rețelele sociale încep să interzică discursuri anti-vacciniste și extremiste, dar odată cu dorința de a preveni răul, sacrifică și părți importante din dreptul legitim la libera exprimare.
Ce putem învăța din scandalul Cambridge Analytica despre rolul nostru în lumea digitală, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile utopice care au modelat Internetul.
Artistul ceh Jiří Kovanda mi-a arătat cum umanizezi un spațiu dezumanizant: lași oamenii să exploreze după bunul plac obiectele expuse.
Cronică: o expoziție de la ARCUB îți face cunoștință cu artiștii tineri din București.
Expoziția „Normalitate, ce cuvânt brutal!” ne provoacă să înțelegem dizabilitatea prin artă. Și viceversa.
Mergeți „La adăpostul unor plante invazive”, unde tablourile lui Dumitru Gorzo lasă instinctele să-și aleagă singure culorile.
Doi filosofi și un critic de artă au mers împreună la o expoziție inspirată de „Exercițiile de stil” ale unui autor-cameleon.
În ultimii 25 de ani, cât am stat cu nasul în ecrane, multe orașe din România au intrat în declin și au rămas fără locuitori.
Mi-am bătut capul să înțeleg ce îi leagă pe Decebal, Florin Piersic, Emil Constantinescu și Chewbacca.
Dacă te topești odată cu asfaltul orașului, „Float.Glide.Fly”.
Am fost la o expoziție unde am încercat să înțeleg cum simt nevăzătorii lucrările de artă.
Artiști din țări pe care le unește trecutul comunist proiectează viitoruri incerte, într-o expoziție la MNAC.
O expoziție aduce la un loc lucrări făcute de diferiți artiști când au trecut pragul de 30 de ani.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.