Fotojurnalist independent, membru fondator al Documentaria, comunitate de fotografie documentară. Îl interesează în special subiectele sociale și în ultimii 15 ani a fotografiat în comunități vulnerabile.
Am fost în Moldova ca să aflăm poveștile a trei femei care au crescut în anii ‘90-2000, cu mamele plecate la muncă peste granițe. Au preluat ele responsabilitățile de adult. Ce urme au lăsat anii de absență și cum se rescrie astăzi relația mamă-copil, atât între ele și mamele lor, cât și între ele și propriii copii?
În fiecare an, sute de adolescenți și tineri din România ajung în fața judecătorilor după ce au comis infracțiuni. Cum îi ajută statul român să nu-și repete greșelile?
Într-un eseu care îmbină actualitatea politică și istoria culturală, Costică Brădățan scrie despre scindarea României între Est și Vest și despre rezultatul celor mai recente alegeri electorale, la intersecția celor două zone de influență.
Am citit cele două cărți publicate de candidatul extremist George Simion: „Blocați în labirint”, și „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu ” și am înțeles de ce Simion se îndreaptă cât, poate de natural, spre fascism.
În această zi istorică a primului tur care va decide în ce direcție se va îndrepta democrația românească, fotograful Bogdan Dincă i-a însoțit pe cinci dintre candidații de pe buletinele de vot.
Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina găzduiește de un an un centru de recuperare și educaţie împotriva adicţiilor la copii.
Centrul de Resurse Juridice apără drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale aflate în grija statului și celor supuse constant discriminării. Dar CRJ e la fel de fragil pe cât ne e societatea civilă și la fel de puternic pe cât îi sunt voluntarii.
Pentru că România își împarte cetățenii după câți dinți au în gură, o comunitate de romi din Maramureș intră automat în categoria „gurilor știrbe”. Putem repara asemenea inegalități? Text publicat în revista Scena9 #4, în 2021.
Olena Ilienko, actriță și antrenoare de fitness, e de loc din Kiev și locuiește în București de mai bine de un an. Ea mi-a povestit despre proiectele artistice în care a fost implicată în București, despre cum a ajutat-o psihoterapia în ultima vreme & despre importanța grupurilor de suport.
Al cincelea articol din seria București înconjurător îți arată ce înseamnă să fii „sărac energetic”.
Care este soluția actuală pentru reciclarea gunoiului și implicarea cetățenilor în acest efort - și, mai ales, cât este ea de eficientă?
O mamă a unei actuale membre de la Copiii Soarelui vorbește despre cum s-a îndepărtat fiica ei de ea de când s-a mutat la Dumbrava de Sus.
Foști membri ai comunității Copiii Soarelui îl acuză pe liderul Ardelean Fărcaș de hărțuire sexuală și alte forme de abuz.
Astăzi și mâine poate fi vizitată la Rezidența BRD Scena9 expoziția Mamă/Fiică, o colecție de portrete realizate de fotojurnalistul Bogdan Dincă, însoțite de fragmente audio din timpul discuțiilor dintre cele 14 cupluri de fiice și mame.
Într-o comunitate alternativă din Munții Apuseni, vin să trăiască oameni obosiți de zgomotul vieții la oraș. La pachet cu liniștea meditației primesc o doză zdravănă de teorii ale conspirației.
O trupă de actori din Târgu Mureș află că trebuie să își desfășoare reprezentația piesei de teatru fără spectatori.
Am fost în cinci apartamente din patru cartiere bucureștene, să vedem ce obiceiuri și obiecte noi aduce lipsa apei calde în viața oamenilor.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
