★★★★★☆☆☆☆☆
Muzică / Dark
Fără spoilere
Filip Standavid
Reîntoarcerea e, din punctul meu de vedere, evenimentul anului trecut în cultura pop, iar muzica, firește, e unul dintre elementele-cheie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Reîntoarcerea e, din punctul meu de vedere, evenimentul anului trecut în cultura pop, iar muzica, firește, e unul dintre elementele-cheie.
Cinci albume fantastice de anul ăsta, de la sunete ce par făcute de niște jucării japoneze până la trauma prin care trecem atunci când moare cineva drag.
O listă scurtă de sfârșit de an cu străinii pe care n-am apucat să-i recomand îndeajuns ar fi mai onestă, cred, decât un top propriu-zis sau o retrospectivă.
Anul ăsta, artiștii s-au concentrat mai mult pe mesaje politice (LCD Soundsystem, Kendrick Lamar), probabil din cauza/datorită lui Trump, dar și pe propria persoană (Björk, Beck).
Noul album al lui Björk ne învață să construim o utopie, Baths ne duce într-o lume imaginară, Emancipator și Shongle ne relaxează, iar la final, niște pinguini de-ai noștri ne duc la război.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu The OOZ, King Krule își face voluntar țăndări statutul de „copil-minune" și trece în zona rarefiată a artiștilor cu adevărat relevanți.
De vorbă cu Chapelier Fou, un muzician francez care combină electronica și acusticele, despre viniluri, proteste și era entertainmentului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Furt prietenesc e un album ca un OZN prăbușit în deșert: o ciudățenie prea evoluată ca să poată stârni curiozitatea puținelor forme de viață din preajmă.
Folktronică, space disco, britpop, angoasa pe care ți-o produce frica de moarte și electro-techno compus de un neurolog.
★★★★★☆☆☆☆☆
MASSEDUCTION este cel mai accesibil dintre albumele St. Vincent de până acum: sclipicios, iute și extrem de energic.
De la rock industrial până la rap clasic american, de la pop-rock până la electronică și din Detroit până în București.
★★★★★☆☆☆☆☆
Empatia, în diverse forme, e a doua constantă a albumelor acestei cântărețe, dar cu Holiday Destination, apărut spre sfârșitul lui august, Nadine Shah ridică semnificativ miza.
De la muzică ambientală la muzică live, de la hip-hop rusesc la rock alternativ britanic, din Pompei până-n București.
De-a lungul ultimilor săptămâni, cât a ținut Festivalul George Enescu, am mers aproape zi de zi la Sala Palatului, pentru a prinde în fotografii lumea de dincoace de scenă.
★★★★★☆☆☆☆☆
De la jumătatea anilor 2000 încoace, The Horrors au reușit nu numai să supraviețuiască, dar și să se dezvolte, să experimenteze cu succes, să evolueze.
Au cântat la Glastonbury anul trecut, apoi în deschiderea lui Damon Albarn, la Berlin, iar un nene pe care eu îl stimez foarte mult, Dan Snaith de la Caribou, are numai cuvinte de laudă la adresa lor.
Și totuși: cum s-a ajuns aici? - am întrebat. Cum n-am găsit răspunsul la nicio masă, m-am cufundat în internet unde am dat peste un întreg univers pe care-l voi sintetiza pacito-a-pacito.
„Trece-un nouraș pe sus”, Zdob și Zdub, Eurovision și folclor cu cinci surori, la Gara Băneasa.
Radiohead au scos un videoclip nou pentru o piesă veche, LCD Soundsystem s-au reunit și au lansat un album nou, iar Four Tet lansează și el, la sfârșitul lunii, 14 piese noi.
Dacă vrei muzică weekend-ul ăsta, ai putea să mergi la un film.
Vlad Maistorovici are 32 de ani și este unul dintre cei mai apreciați violoniști și compozitori români contemporani. Îl poți cunoaște la Forumul Internațional al Compozitorilor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă e ceva nou în American Dream, acel ceva e o foarte subtilă deplasare dinspre veselia perplex-resemnată în fața absurdităților contemporane spre meditația gravă de-a dreptul.
A șocat pe toată lumea, în interbelic, dirijând Wagner. Era copleșitor când cânta. Cine e George Enescu și de ce ar trebui să-i ascultăm muzica.
30 dintre cei mai influenți și apreciați compozitori contemporani vin toamna asta la București, la Festivalul Internațional George Enescu. Dan Dediu te învață cum să îi asculți.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
