Teatru / FITS
Lumină în pungi de plastic
Adi Bulboacă, Vlad Odobescu
Trei zile la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, trăite de un străin de teatru.
Trei zile la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, trăite de un străin de teatru.
Ziua a 6-a de festival, cu fotograful nostru spectator: de la Alice în Țara Minunilor reinterpretată, la cazul copiilor români în Norvegia.
Zilele 4 + 5 de FITS: Doi fotografi-spectatori, o zi și jumătate de ploaie-soare-ploaie, sală-stradă-spectacol la Sibiu.
Seminţe scuipate pe străzi, joint-uri fumate pe furiş, farmecul străzilor pustii pe timp de vară, teroarea matinală a bormaşinilor.
Ziua a 3-a de festival: jurnal de spectator-fotograf în 3 spectacole pe stradă și 3 în sală.
Zilele 1 și 2 de festival, cu fortificații, flic-flac-uri, fado (și fotbal).
15 de spectacole musai de văzut la FITS, de la Adi Bulboacă, fotograf împătimit de teatru.
Un bărbat (Şerban Pavlu) alege să iasă din viață izbindu-se de Sunset Limited, legendarul tren care face legătura între New Orleans şi Los Angeles.
Trilogia trupei Frilensăr e capabilă să îmbujoreze până şi pe cel mai posomorât spectator.
„Voi fi acelaşi puştan de 22 de ani cu ochi candizi şi suflet în gât. Pentru că nu mi-e frică. Şi mi-e frică că nu mi-e frică.”
Ce se întâmplă când părinții vor să aibă un copil perfect, iar copilul crește și devine un adult depresiv. Citiți un fragment din piesa „Între două pastile”, în regia lui Cinty Ionescu.
Un conflict dintr-un liceu din Cluj a devenit sursă de inspiraţie pentru o piesă de teatru manifest.
„Apă de mină” este una dintre cele mai interesante puneri în scenă din Bucureștiul recent.
O piesă de teatru despre depresie face terapie cu spectatorii ei. Doar că, deocamdată, nu are unde să se joace.
Există oameni dispuși să-și taie o mână pentru ca „Îngropați-mă pe după plintă”, spectacolul precedent al lui Yuri Kordonski, să se reia.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.