În afara bulei / Adolescenți
Clavicular și manosfera copiilor
Anda Roșu
Influencerul Clavicular transformă obsesia pentru „a arăta bine” într-o ideologie virală printre (pre)adolescenți.
Influencerul Clavicular transformă obsesia pentru „a arăta bine” într-o ideologie virală printre (pre)adolescenți.
La tabăra Oglinzi din județul Neamț, laboratorul de arte performative Reactiv împinge sensibilitatea adolescenților din toată țara dincolo de ceea ce știu deja despre a fi pe scenă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Creat din texte scrise de adolescenți pentru Gen.Revistă, toate autobiografice, Sentimentul fragil al speranței funcționează ca un spațiu sigur pentru confesiunile tinerilor.
Copiilor cel mai mult le lipsește să-i asculte cineva în privința felului în care se simt și se văd în această lume, nu în alta. Un dialog în 5 între o adultă și 4 adolescenți, despre „copiii din ziua de azi”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu mecanica sa implacabilă, care face din societate o tablă de șah în alb și negru, „Close” – acum în cinematografe – îl confirmă pe Lukas Dhont în postura de nou star al filmului de artă consensual.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Prin ultimele sale filme și spectacolul „Noi suntem EROIne”, Alina Șerban îți dă ocazia să înțelegi dificultățile tinerilor din centrele de plasament și responsabilitatea de a le spune poveștile prin artă.
Citește un fragment din cea mai nouă antologie „Freeman's”, apărută recent la Black Button Books, despre cruzimea și tandrețea transformării din fată în femeie.
Spune-i unui elev care se vede singur într-o sală de concurs că e cel mai bun și că ceea ce face el contează.
Un podcast cu și despre adolescenții din România îi învață pe adulți ce-i cu generația Z.
Cum discută părinții cu cei mici despre corp și intimitate și cum își amintesc propria adolescență? Am stat de vorbă cu șase adulți despre educație sexuală.
Am întrebat tineri din orașe mai mici sau mai mari din România despre relația lor cu mass media, în vremea pandemiei care ne-a cam exilat pe toți în online, înotând într-un noian de informații adeseori contradictorii.
Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis a întrebat tineri din Câmpina și Botoșani cum și-ar vedea orașul transformat?
În timp ce politicienii se contrazic pe modificări legislative, iar poliția întârzie să acționeze, rețelele de revenge porn despre care am scris acum două luni au crescut.
Șapte adolescenți din diverse orașe din țară povestesc despre viața lor în izolare, despre transformările prin care trec în această perioadă și despre cum e să faci școală online.
Am urmărit câteva săptămâni o serie de conturi de Instagram și un chat privat care găzduiesc revenge porn și pornografie infantilă. Pe timp de pandemie, rețelele sociale răspund cu întârziere adolescentelor care cad victime.
Ce au de învățat adolescenții din epoca Tiktok de la clasicii filosofiei? O carte în curs de apariție la Editura Trei arată că au multe în comun.
Înainte ca școlile să se închidă din cauza pandemiei, am colindat o școală publică și una privată ca să aflăm cum se gândesc adolescenții la viitorul lor.
La Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva am găsit multă veselie pe final de an școlar, dar și o galerie într-o fostă discotecă, coordonată de un prof tânăr și super implicat.
La Ideo Ideis, poeta Svetlana Cârstean și regizorul Bogdan Georgescu au provocat tinerii să scrie poezie și text dramatic despre tot ce simt și ce vor să spună lumii în care cresc.
Adolescenții din Târgu Neamț au protestat pe scenă împotriva unei educații incomplete, care ajunge să le determine viața.
Am încercat să conturăm un portret colectiv al mamelor-copii din România, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică
Am vorbit cu 20 de elevi dintre cei adunați la Festivalul de book-trailere Boovie, ca să aflu ce cărți din literatura română nu le plac și de ce.
În fostul oraș minier Anina, 18 tineri au fotografiat, documentat, filmat și desenat, ca să redescopere viața locului.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.