Film / Cinema
Recomandări TIFF.22 de la 5 cinefili
Alexandra Florescu
Doi scriitori, doi jurnaliști și un regizor ne ghidează prin lista lungă de filme de la Cluj cu trei titluri pe care ei le consideră de neratat.
Doi scriitori, doi jurnaliști și un regizor ne ghidează prin lista lungă de filme de la Cluj cu trei titluri pe care ei le consideră de neratat.
Cum se împacă lumea super-bogaților cu angajamentele pentru mediu, la doi ani de la lansarea campaniei de sustenabilitate a festivalului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Interacțiunile din „Dodes’ka-den” sunt o cacofonie lungă și lată cât filmul – dar parcă niciodată cinemaul nu a filmat o comunitate la fel de sudată în acceptarea stoică a propriului destin.
★★★★★☆☆☆☆☆
În remarcabilul său debut „Saint Omer”, Alice Diop își confruntă diversele personaje cu prezentul postcolonial al Franței, apoi observă răbdătoare apariția fisurilor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cineastul Ari Aster orchestrează în „Beau Is Afraid”, o tentativă interesantă de epatare a spectatorului.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Boss”, noul film al cineastului Bogdan Mirică, o deturnare sterilă a regulilor neo-noir-ului, care sfârșește în impasul propriilor pretenții.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Mi iubita mon amour” visează la povești toride de o vară, consumate pe plajele românești într-un păienjeniș de relații de putere dezechilibrate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cât la sută din invențiile arătate de Cyril Schäublin în „Unrueh/Unrest” e rigoare și cât diversiune?
★★★★★☆☆☆☆☆
„Babylon”, o terapie de șoc într-ale istoriei cinefile.
Victor Morozov scrie despre „Le Livre d'image” - o realizare superbă despre lumea (imaginilor) de ieri și azi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Almodóvar revine pe ecrane cu un film care e totul și contrariul său: telenovelă cu amor, dramă cu suspin și – lucru neașteptat – explorare a trecutului fascist al Spaniei.
„Dolce far niente” (1998) este unul dintre cele mai exotice filme făcute vreodată de un regizor român – „exotice” în sensul de plasat departe, foarte departe de terenul pe care regizorul operează de obicei.
Criticul Victor Morozov scrie despre două filme care rulează în cinematografe în această perioadă: „Miracol” (r. Bogdan George Apetri) și „Belle” (r. Mamoru Hosada).
★★★★★☆☆☆☆☆
„Spencer” pătrunde în cele mai faimoase culise îmbâcsite din lume – aparținând Casei Regale Britanice –, dar lasă la intrare vulgaritatea privirilor goale ale cohortelor de paparazzi.
Citește a doua parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
Citește prima parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Malmkrog e o experiență de vizionare grea: e cu atât mai grea cu cât cele 3h20 de rulare nu prezintă, per ansamblu, decât un val de cuvinte neîntrerupt, fără miză narativă (nicio evoluție spectaculoasă a personajelor) sau afectivă.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Blue Moon”, debutul în lungmetraj al Alinei Grigore, care are zilele acestea premiera mondială la Festivalul San Sebastián, e una dintre cele mai plăcute surprize ale cinemaului românesc recent.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cineasta maghiară Lili Horváth revine pe ecrane din 10 septembrie, cu „Pregătire pentru a fi împreună o perioadă nedeterminată”.
Am dat o fugă până la studioul lui Cătălin Cristuțiu, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici monteuri de film de la noi, și am vorbit despre traseul lui din ultimii douăzeci de ani, despre cinema & lunga lui colaborare cu Radu Jude.
Schimbăm puțin formatul: cărțile devin filme, iar revistele seriale. Atenția ne este absorbită mai puțin de obiectul tipărit și mai mult de imaginile dinamice care locuiesc în interiorul lui.
La Timișoara s-a deschis recent o expoziție dedicată lui Harun Farocki, unul dintre cei importanți cineaști germani. Expoziția, curatoriată de Diana Marincu, este găzduită de Fundația Art Encounters.
Recidivăm cu o listă adusă la zi de seriale și filme inspirate din cărți.
În ultimele săptămâni, fotograful Horațiu Șovăială a bântuit pe străzile Bucureștiului, să prindă în imagini atmosfera câtorva filme româ filmate aici în ultimii 20 de ani.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.