Film / Cinema
Copii fără părinți: „De capul nostru” și „My Father’s Shadow”
Victor Morozov
Două filme care rulează acum în sălile noastre regândesc societatea prin ochii copiilor.
Două filme care rulează acum în sălile noastre regândesc societatea prin ochii copiilor.
★★★★★☆☆☆☆☆
Tânărul YouTuber Curry Barker face pasul către cinema cu „Obsession": exploatând inspirat angoasele dating-ului, filmul își camuflează cu talent slăbiciunile pentru a se impune ca hitul horror al unei generații.
Marile ecrane găzduiesc săptămânile astea mai multe filme românești, dintre care două debuturi cum nu se poate mai diferite între ele.
Am trecut valvârtej pe la TIFF, prilej să adaug câteva titluri la bagajul cinefil. Departe de vreo coerență forțată, ele fac cu ochiul la panoplia de posibilități ascunse în această selecție stufoasă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Regele divertismentului Steven Spielberg antrenează spectatorul într-o nouă alergătură pe urmele omuleților verzi care îl obsedează de la începuturi. Mai degrabă film mutant decât recapitulare docilă a filmografiei sub formă de ceremonial, „Disclosure Day” aduce a anti-blockbuster care își asumă riscul bizareriei.
Un dialog cu regizorul Johan Grimonprez despre neocolonialism și corporatocrație, despre politică și iubire și despre evoluția umană prin împărtășire.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Comatogen" al lui Igor Cobileanski țese un ghem de intrigi printr-o societate vagă, care se vrea a fi a noastră. În ciuda unor intenții lăudabile de a explora posibilitățile filmului de gen, totul e foarte generic aici.
Câteva zeci de scurtmetraje ale marelui artist vizual Ion Grigorescu vor fi prezentate zilele acestea la Cinema „Elvire Popesco”, în cadrul primei retrospective dedicate filmelor acestuia în plan local.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prea gentil pentru a provoca cine știe ce revelații, „Sora cea mică” al Hafsiei Herzi contează mai ales ca descoperire a tinerei Nadia Melliti, excelentă în rolul acestei adolescente musulmane închise în sine, care se confruntă cu realitatea copleșitoare a propriei dorințe.
Un articol și un dialog video care schițează o hartă a lumii din filmele Alexandrei Gulea, o cineastă experimentală atipică în peisajul local. Începând de azi, în cadrul proiectului CINEMA ENTRE NOUS vor fi prezentate la București toate filmele sale de scurt și lungmetraj.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul titlu al italianului Paolo Sorrentino, „La Grazia”, este o recapitulare aproape comică a trucurilor din jobenul cineastului, mai toate așezate sub zodia lipsei de inteligență artistică. Nici nu e de mirare că filmul se strofoacă să găsească grația numai în lucrurile grațioase. Până la greață.
★★★★★☆☆☆☆☆
Trecut relativ discret prin sălile noastre, noul film regizat de Kristoffer Borgli, „The Drama”, presară mugurii unei noi nevroze prin căminul plin de armonie al clasei creative de azi, apoi privește de pe margine la tămbălăul absurd iscat în urma sa. Atenție, cronica asta conține spoilere!
★★★★★☆☆☆☆☆
Festivalul Filmului Francez include în programul de anul acesta „Mektoub, My Love: Canto Due”, în regia lui Abdellatif Kechiche.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prozatoarea Cecilia Ștefănescu debutează în regia de lungmetraj cu „Un loc sigur”, o poveste despre nevrozele românilor middle class desfășurată pe malul mării, într-o melancolică – și, treptat, tot mai angoasantă – vară indiană.
Cineasta Ivana Mladenović e autoarea unor filme underground și punk, proaspete, nonconformiste, lipsite de prejudecăți, rebele, murdare, într-o constantă și doar aparentă dezordine. Înainte să-i vedeți cele trei lungmetraje de ficțiune weekendul acesta, la Cinema Elvire Popesco, câțiva prieteni & colaboratori îi fac un portret colectiv.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cum a arătat lunga viață la pensie a lui Josef Mengele, alias „Îngerul morții de la Auschwitz”? La o asemenea întrebare cu iz sulfuros pare firesc să răspundă tocmai cineastul Kirill Serebrennikov, chitit în ultimii ani să-și fabrice o imagine – în aceeași măsură artificială și înduioșătoare – de teribilist al artei.
Patru dintre cele zece titluri care concurează de anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film au fost construite, mai liber sau mai fidel, pe baza unor cărți. Trei dintre aceste cărți – „Frankenstein”, „Hamnet” și „Train Dreams” – au apărut sau sunt în curs de apariție și în România. I-am invitat pe traducătorii lor să scrie despre cum au privit adaptările romanelor pe care le-au transpus, cuvânt cu cuvânt, pentru cititorii români.
Am vorbit cu Ehsan Khoshbakht, figură proeminentă la nivel internațional în restaurarea de film și co-director al festivalului „Il Cinema Ritrovato” din Bologna, despre cinematografia, politica, cultura și societatea iraniene.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prezentat în cadrul secțiunii „Generation” de la Berlinale, unde a primit Mențiunea Specială a Juriului Generation Kplus, „Atlasul universului” urmărește călătoria inițiatică a unui puști de la sat la oraș și înapoi, de-a lungul unei zile burdușite cu povețe și mici surprize.
★★★★★☆☆☆☆☆
Programat de mai multe ori în preajma Valentine’s Day la Cinemateca Eforie, filmul lui Jerry Schatzberg „The Panic in Needle Park” (1971) povestește o idilă (con)damnată de consumul de heroină, pe fundalul unei metropole care nu face nimănui favoruri.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai sprinten film american al ultimilor ani se numește „Marty Supreme” și e despre un puțoi acneic care-și pune lumea în cap de dragul unui țel absurd.
Ianuarie strânge laolaltă în cinematografe mai multe filme regizate de femei, de la reveniri mult așteptate la debuturi în forță. Nu atât o aglomerare miraculoasă cu iz de coincidență, cât dovada faptului că sistemul cinematografic a început să propună și să încurajeze voci noi.
În „Damnation”, regizorul Béla Tarr (1955-2026) colaborează pentru prima oară cu viitorul nobelizat László Krasznahorkai, deschizându-și cinemaul către vibrații cosmice. Așa apare uneori culoarea: sub forma unui alb-negru neguros și sculptural, care ascunde în pliurile sale disperarea tăcută de a fi venit pe lume.
Noi filme de la doi piloni ai cinemaului american independent din ultimele decenii, Jim Jarmusch și Kelly Reichardt, punctează, cu reușite variabile, finalul de an.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.