Film / Cinema
România Express
Victor Morozov
„Mi iubita mon amour” visează la povești toride de o vară, consumate pe plajele românești într-un păienjeniș de relații de putere dezechilibrate.
„Mi iubita mon amour” visează la povești toride de o vară, consumate pe plajele românești într-un păienjeniș de relații de putere dezechilibrate.
Cât la sută din invențiile arătate de Cyril Schäublin în „Unrueh/Unrest” e rigoare și cât diversiune?
„Babylon”, o terapie de șoc într-ale istoriei cinefile.
Victor Morozov scrie despre „Le Livre d'image” - o realizare superbă despre lumea (imaginilor) de ieri și azi.
Almodóvar revine pe ecrane cu un film care e totul și contrariul său: telenovelă cu amor, dramă cu suspin și – lucru neașteptat – explorare a trecutului fascist al Spaniei.
„Dolce far niente” (1998) este unul dintre cele mai exotice filme făcute vreodată de un regizor român – „exotice” în sensul de plasat departe, foarte departe de terenul pe care regizorul operează de obicei.
Criticul Victor Morozov scrie despre două filme care rulează în cinematografe în această perioadă: „Miracol” (r. Bogdan George Apetri) și „Belle” (r. Mamoru Hosada).
„Spencer” pătrunde în cele mai faimoase culise îmbâcsite din lume – aparținând Casei Regale Britanice –, dar lasă la intrare vulgaritatea privirilor goale ale cohortelor de paparazzi.
Citește a doua parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
Citește prima parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
Malmkrog e o experiență de vizionare grea: e cu atât mai grea cu cât cele 3h20 de rulare nu prezintă, per ansamblu, decât un val de cuvinte neîntrerupt, fără miză narativă (nicio evoluție spectaculoasă a personajelor) sau afectivă.
„Blue Moon”, debutul în lungmetraj al Alinei Grigore, care are zilele acestea premiera mondială la Festivalul San Sebastián, e una dintre cele mai plăcute surprize ale cinemaului românesc recent.
Cineasta maghiară Lili Horváth revine pe ecrane din 10 septembrie, cu „Pregătire pentru a fi împreună o perioadă nedeterminată”.
Am dat o fugă până la studioul lui Cătălin Cristuțiu, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici monteuri de film de la noi, și am vorbit despre traseul lui din ultimii douăzeci de ani, despre cinema & lunga lui colaborare cu Radu Jude.
Schimbăm puțin formatul: cărțile devin filme, iar revistele seriale. Atenția ne este absorbită mai puțin de obiectul tipărit și mai mult de imaginile dinamice care locuiesc în interiorul lui.
La Timișoara s-a deschis recent o expoziție dedicată lui Harun Farocki, unul dintre cei importanți cineaști germani. Expoziția, curatoriată de Diana Marincu, este găzduită de Fundația Art Encounters.
Recidivăm cu o listă adusă la zi de seriale și filme inspirate din cărți.
În ultimele săptămâni, fotograful Horațiu Șovăială a bântuit pe străzile Bucureștiului, să prindă în imagini atmosfera câtorva filme româ filmate aici în ultimii 20 de ani.
Prozatorul și gazetarul Radu Cosașu a fost omagiat de curând la Gala Premiilor Gopo. A nu-i cunoaște textele despre film este o mare pierdere.
După ce o bucată din fațada clădirii s-a prăbușit, Cinemateca Eforie rămâne închisă pe termen nedefinit. De ce e important să nu ia drumul altor cinematografe închise definitiv în numele restaurării?
Am făcut o listă de resurse de filme bune și rare, numai bune să ne facem fiecare câte un festival de apartament.
Am stat de vorbă cu Șerban Lazarovici, tânărul de 20 de ani care joacă rolul disidentului adolescent Mugur Călinescu în filmul lui Radu Jude, „Tipografic Majuscul”.
Pentru că tocmai a avut loc gala premiilor Oscar, iată o listă de 10 ficțiuni (romane, dar și povestiri și chiar poeme narative) care au ca temă cinemaul.
Cinema senzorial, la granița dintre ficțiune și documentar, despre ce înseamnă să fii viu - obiectele și natura devin subiecte, iar oamenii personaje secundare.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.