Film / Natură
Muntele mânjit
Victor Morozov
„Le otto montagne”, paradoxul unui film complet lipsit de relief.
„Le otto montagne”, paradoxul unui film complet lipsit de relief.
★★★★★☆☆☆☆☆ Nici două ore de când am terminat „Everything Everywhere All at Once”, și deja am uitat ce am văzut. De data asta, mai înțelept ar fi să nu mă grăbesc cu anatema.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Mi iubita mon amour” visează la povești toride de o vară, consumate pe plajele românești într-un păienjeniș de relații de putere dezechilibrate.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cât la sută din invențiile arătate de Cyril Schäublin în „Unrueh/Unrest” e rigoare și cât diversiune?
O conversație despre rolul imaginilor de arhivă în cadrul memoriei colective.
★★★★★☆☆☆☆☆ „As bestas” plutește în derivă între Shakespeare și western-uri spaghetti, pierzând din vedere tocmai propriul subiect: conexiunea cu pământul.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Babylon”, o terapie de șoc într-ale istoriei cinefile.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cu mecanica sa implacabilă, care face din societate o tablă de șah în alb și negru, „Close” – acum în cinematografe – îl confirmă pe Lukas Dhont în postura de nou star al filmului de artă consensual.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Holy Spider” - un film de gen care își propune, cu rezultate amestecate, să denunțe putreziciunea regimului politic de la Teheran.
★★★★★☆☆☆☆☆ Un SUV parcurgând un drum de țară șerpuitor: șanse bunicele să fie vorba despre un film iranian.
★★★★★☆☆☆☆☆ Ce mai rămâne pentru imaginație atunci când un film își propune să arate absolut toate lucrurile care pot încăpea între o căsnicie complicată și un dezastru nuclear?
★★★★★☆☆☆☆☆ „Apollo 10 ½”: ironia blândă, caracteristică esențială a cinemaului lui Linklater, se dezvăluie aici încă din titlu. Nu acea misiune legendară de care a auzit toată lumea, ci industria lucrativă construită în jurul său.
Un top 10 al criticului Victor Morozov. Această listă e compusă numai din titluri care au fost distribuite în România și/sau pe Netflix.
Fotbalul se pregătește să ia tot mai mult forma unei dezbateri asupra imaginilor, întreruptă ici-colo de faze de joc cu rol de exemplu. Cunoștințele de desen, anatomie și fizică sunt un bonus.
Regizorul Jean-Marie Straub s-a stins din viață, parcă simbolic, la doar două luni după Jean-Luc Godard (pe 20 noiembrie), trăgând cortina peste o extraordinară (și probabil irepetabilă) aventură politică a cinemaului.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cazul „The Wonder”: un film despre Irlanda care s-ar fi putut petrece la fel de bine oriunde altundeva.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Triunghiul tristeții” e o nouă zeflemea despre societatea contemporană, cu concluzii la fel de previzibile ca și dățile trecute.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cu această nouă adaptare după „Nimic nou pe frontul de vest”, regizorul Edward Berger se asigură manu militari că n-a mai rămas nicio fărâmă de fascinație sau entuziasm pentru ideea războiului.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cel mai liber film al anului, proiectat la noi în cadrul „Les Films de Cannes à Bucarest”, îi aparține veteranului polonez Jerzy Skolimowski.
★★★★★☆☆☆☆☆ Blonde se dovedește un caz mai incitant, fie și doar pentru că pe teritoriul lui se dă o luptă care m-a ținut în priză de la un capăt la altul.
★★★★★☆☆☆☆☆ Aureolat de selecția unui mare festival european, „Athena” dă buzna pe Netflix cu ditamai arsenalul pirotehnic.
★★★★★☆☆☆☆☆ Aici e Miller cel vechi – Miller cel interesat de acțiunea forțelor primare, generatoare ale unui spectacol tot mai rar văzut.
Victor Morozov scrie despre „Le Livre d'image” - o realizare superbă despre lumea (imaginilor) de ieri și azi.
★★★★★☆☆☆☆☆ Gaspar Noé dă mai încet șmechereala și zgomotul de fond în numele unei confruntări directe (cum altfel?) cu lucrurile pentru care nu mai există rezolvare: boala și moartea.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.