În lume / Război
Sună telefonul
Omar Hammash
Un scriitor palestinian scrie dintr-o tabără de refugiați despre viața lui în Gaza, trăită sub amenințarea neobosită a morții, și despre cum e să-ți pierzi familia fără să-ți poți lua rămas bun.
Un scriitor palestinian scrie dintr-o tabără de refugiați despre viața lui în Gaza, trăită sub amenințarea neobosită a morții, și despre cum e să-ți pierzi familia fără să-ți poți lua rămas bun.
226 de jurnaliști palestinieni au fost omorâți în ultimele 20 luni, în cadrul unei campanii de a reduce la tăcere vocile celor care documentează atrocitățile din Gaza. Am vorbit cu o jurnalistă din Palestina și cu reprezentanți ai Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor pentru a înțelege mai bine situația îngrozitoare prin care trec lucrătorii media palestinieni și cum afectează asta starea presei de peste tot.
Un refugiat din Fâșia Gaza se adaptează la viața din România în timp ce-i ajută pe alții în situația lui să facă la fel.
Artiști, profesori, cercetători și alți specialiști din Occident care critică acțiunile Israelului au parte de represalii din partea instituțiilor cu care colaborează. Am vorbit despre consecințele poziționării lor cu un profesor din Israel, un poet palestinian, un antropolog din Australia și cercetător la Max Planck Society, o scriitoare bosniacă și un scriitor vietnamez.
Un dialog cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre fotografia de război, etica ei și costurile emoționale ale acestei munci.
Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Explorează cariera de peste trei decenii a fotografului român, membru Associated Press, și descoperă cum s-a schimbat însăși natura războiului și acoperirea sa în mass-media în tot acest timp.
Explorează o cronologie a vieții tinerei jurnaliste Larisa Kalik, filtrată prin cele două conflicte care i-au marcat viața: cel din republica separatistă Transnistria și cel din Ucraina.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ca multe alte producții recente cu buget mare de la Hollywood, „Top Gun: Maverick” e scena unei bătălii între viitorul imaginilor fără autor și trecutul emoțiilor fără subînțeles.
Am încercat să ajut o ingineră afgană să iasă din țara ei și am eșuat. I-am scos însă dintre granițe povestea.
Citește un fragment din romanul cult despre Primul Război Mondial, de Donald Trumbo - un adevărat manifest pacifist împotriva violenței.
Citește un fragment din „Fata care nu se putea opri din mers”, cartea autoarei siriene Samar Yazbek, tradusă din limba arabă de Laura Sitaru pentru editura Pandora M.
Kantemir Balagov, copilul-minune al cinematografiei ruse, a făcut un film pornind de la cartea Svetlanei Aleksievici „Războiul nu are chip de femeie”.
Citește un capitol din „Cartea râului Una”, romanul lui Faruk Šehić, unul dintre cei mai importanți prozatori bosniaci și invitat al Festivalului Internațional de Literatură de la Iași (2-6 octombrie 2019).
O fotografă din Sankt Petersburg documentează poetic refacerea naturii după distrigerea războaielor.
Citește un fragment din cartea Nadiei Murad, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2018.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.