Muzică / Romania
Muzică românească nouă de la The Mono Jacks, Grimus, Om la lună ș.a.
Mihai Tița
Printre vacanțe și festivaluri, muzica românească izbuteste să se facă auzită. Două albume ale unor trupe deja rodate, dar și unul cu revoltă.
Filmele turcești & japoneze. Orașul după ploaie. Dylan, Jobim, Salam. Îl găsiți și pe blogul personal, supraelastic.
Printre vacanțe și festivaluri, muzica românească izbuteste să se facă auzită. Două albume ale unor trupe deja rodate, dar și unul cu revoltă.
O listă cu câteva favorite personale, pe care poate abia le descoperi și merită văzute.
O listă a extremelor: proiecte mai vechi care nu scapă de manierism & confort vs. două albume care destind nițel monotonia. Plus o reinterpretare a unei manele virale pe TikTok.
S-au petrecut lucruri importante în muzica autohtonă la începutul primăverii: un EP nou de la Emaa, album Orkid și (cel puțin) o referință la Ucraina.
Multe de ascultat și de comentat, de la o surpriză manelo-pop la trap de petrecere, de la folkism 2.0 la ambient ecolog.
Unul câte unul, s-au tot adunat filme românești pe cele două platforme populare de streaming. Se cere așadar o listă.
Festivalurile încep să anunțe headlineri, cluburile fac liste tot mai lungi de concerte live, iar hip-hopul & trapul românesc sunt într-o formă de excepție.
Comedianții ăștia sunt fie complet diferiți de generațiile anterioare, fie recontextualizează și reîmprospătează genul.
A fost nevoie să treacă foarte mulți ani de la Trăsniți în NATO sau Vacanța Mare ca să apară o primă replică solidă la umorul grobian care transpiră şi astăzi în divertismentul de la noi.
Greve, inflație, sărăcie, primul McDonald’s, generația Pro și un album tragicomic de la Sarmalele Reci care poate fi despre toate astea. În 2021 a fost remasterizat și lansat pe vinil.
Ultima listă pe anul ăsta e destul de bogată în muzică bună, de la pop la hardcore punk, dar are și câteva chestii care nu conving.
Dacă până acum credeam că trendingul YouTube a devenit anost, în noiembrie am avut de unde alege.
Dan Teodorescu (Taxi) şi-a asumat un rol inedit printre muzicienii noştri: bufonul romantic și cu drept de vot.
După o vară relaxată, cu festivaluri ținute la mustață de valul al patrulea al pandemiei Covid-19, e amorțeală mare în muzica românească.
În ultima vreme au apărut tot mai multe documentare despre muzică pe platformele de streaming- și le-am văzut aproape pe toate, așa că-i binevenită o listă scurtă, în caz că ți-a scăpat sau te t
Rock-ul românesc merge pe brieful emoției & revederii, Balkan Taksim a scos un album așteptat de mulți dintre noi, iar Killa Fonic și Bruja au scos cântecul R&B al verii.
Câteva recuperări de anul trecut, dar și nouăți importante dinspre hip-hop către rock alternativ.
Ne aducem aminte de Gabi Luncă, care ne-a părăsit recent, una dintre vocile remarcabile ale muzicii lăutărești, prin filtrul cântecelor ei triste ori ascuțite cu tematică maternă.
Ce a însemnat Daft Punk poate fi neclar. Un alt compromis între underground și mainstream? O hipnoză French house pusă la cale de Virgin Records? Sau tocmai invers?
La final de noiembrie mai mulți muzicieni pop, printre care Delia, Inna și Smiley, au cerut bani guvernului. Cum rămâne, însă, cu artiștii din underground?
Vacanța și-a spus cuvântul: iată cele câteva sunete exponențiale ale verii românești, fie că vorbim despre o revenire intrigantă sau un album indie rock de mult așteptat .
În ultimii 30 de ani ai extremelor unei democrații naive, colecția de cîntece cu nuanțe socio-politice e una destul de modestă.
Listă dominată de două albume de luat în seamă și două reveniri, una care face gălăgie, a lui Costi Ioniță, cealaltă nostalgică, a celor de la BUG Mafia.
Super-fanii din muzică și cultură pop funcționează la fel ca o armată: aplaudată sau criticată, acționează uneori împotriva libertății de exprimare.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.